Declarația a fost făcută de șeful Delegației UE în Moldova, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la ministerul Economiei. Potrivit oficialului, patru acorduri privind acordarea asistenței financiare suplimentare Moldovei vor fi semnate pe 12 iunie, în cadrul vizitei în Moldova a Președintelui Comisiei Europene, Hose Manuel Barosso. Astfel, 21 mil euro vor fi acordate de UE pentru susținerea planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize; 10 mil euro – pentru dezvoltarea sectorului energetic, 9,46 mil euro – pentru majorarea bugetului proiectului ”Energie și biomasă”; 13 mil euro – pentru dezvoltarea regională.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene informează că, după liberalizarea regimului de vize în spaţiul european, cetăţenii Republicii Moldova nu au nevoie de viză pentru a călători în Albania, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Albania nr. 513 din 13 iunie 2013.

Prim-ministrul Iurie Leancă a semnat astăzi la Bruxelles Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului. După semnarea Acordului de Asociere, Premierul a declarat că evenimentul este unul istoric, care va aduce beneficii pentru cetăţeni. „În primul rînd, asta înseamnă instituţii care vor funcţiona şi mai puternic, după modelul european, asta va însemna o economie care va putea să se integreze şi mai bine cu cea europeană, asta înseamnă acces la o piaţă de 500 de milioane de oameni consumatori cu capacitate ridicată de cumpărare, asta înseamnă investiţii în economia R. Moldova”, a subliniat Iurie Leancă.

Regulamentul cu privire la eliminarea vizelor pentru toți cetățenii Republicii Moldova va fi semnat mâine, 3 aprilie, de președintele Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene, urmând ca acesta să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 8 aprilie. Anunţul a fost făcut, miercuri, de eurodeputatul Monica Macovei.

Aeroportul Internaţional Chişinău a fost desemnat ca fiind instituţia cu cea mai dinamică dezvoltare din ţările CSI în anul 2013, la categoria aeroporturilor cu trafic de pasageri de pînă la 1,5 milioane anual, informează MOLDPRES. Distincţia a fost oferită echipei aeroportului, în oraşul Moscova, unde a fost organizată ceremonia de premiere de către Asociaţia “Aeroport” a ţărilor CSI. Aeroportul din Chişinău a fost apreciat atît pentru procesul de modernizare a serviciilor prestate, cît şi pentru creşterea permanentă a traficului internaţional de pasageri.

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

Compania Avia Invest ce a preluat în concesiune Aeroportul International Chişinău anunţă că a redus taxa pentru fiecare pasager transportat dus-întors, de la 28,51 euro la 11,48 euro. În anul 2013 instituţia a înregistrat noi cifre record deservind peste 1,32 milioane de călători, ceea ce reprezentă o creştere de 8,26% faţă de anul 2012t. Cel mai mare număr de călători a fost înregistrat pe 3 septembrie 2013, fiind deservite circa 6.567 persoane.

Prim-ministrul Iurie Leancă a făcut declarația în cadrul unei întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe al Danemarcei, Martin Lidegaard, care se află într-o vizită de două zile la Chișinău. Oficialii au vorbit despre posibilitățile de intensificare a comerțului bilateral și sprijinul pe care Danemarca îl poate oferi ţării noastre în realizarea Acordului privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană.

În Republica Moldova, ca şi în alte state ale lumii, factura reprezintă un document contabil întocmit în cadrul unei tranzacții (operațiuni) economice de către partea furnizoare în favoarea părții beneficiare. Factura, de regulă, conține elemente prestabilite, necesare identificării şi evidenței contabile a operațiunii economice, precum şi deducerii impozitelor prevăzute de lege. Aceste elemente, pot include lista cu mărfurile (bunurile) vîndute sau serviciile prestate beneficiarului (clientului) de către furnizor, datele de identificare fiscală ale clientului, datele furnizorului, prețul unitar, cota TVA, cantitatea şi suma totală a facturii.

La iniţiativa Ministerului Economiei, pe parcursul săptămînii trecute au avut loc mai multe şedinţe de informare a agenţilor economici privind avantajele oferite de Acordul de creare a Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană (ZLSAC), relatează MOLDPRES.

Grecia a încheiat marţi, după şase luni de negocieri foarte dificile, un acord cu troica creditorilor, care permite deblocarea unei noi tranşe de împrumut şi răscumpărarea în luna mai a unor obligaţiuni de aproape 10 miliarde de euro. "Am finalizat o negociere dificilă", a declarat ministrul elen de Finanţe Iannis Stournaras, care a vorbit despre «cele mai dificile luni de până acum». El a spus că nu vor fi luate noi măsuri de austeritate şi că guvernul şi-a îndeplinit toate angajamentele asumate în faţa creditorilor internaţionali.

Prim-ministrul Iurie Leancă a emis o dispoziție prin care cere eliminarea taxei de 1,5 la sută la exportul de nuci. Șeful Guvernului a cerut Ministerelor Agriculturii și Industriei Alimentare, Finanțelor și Economiei să elaboreze un proiect de modificare a cadrului normativ, astfel încât taxa la exportul nucilor să fie scoasă.

David Sainsbury, membru al Camerei britanice a Lorzilor, a activat în calitate de ministru al Științei și Inovației în cabinetul lui Tony Blair (1998-2006), și este autorul a Capitalismul Progresiv — cum de realizat o creștere economică, libertate și justiție socială. LONDRA — Într-un articol privind Afacerile Externe intitulat «Viitorul istoriei», Francis Fukuyama a subliniat că, în pofida furiei larg răspîndite legate de planurile de salvare ale Wall Street, nu s-a observat o sporire majoră a suportului față de partidele politice de stînga. Fukuyama a atribuit aceasta — pe bună dreptate, cred eu — la eșecul ideilor.

Republica Cehă ar putea finanţa realizarea unor proiecte investiţionale moldo-cehe în domenii ca infrastructura, agricultura, asigurarea cu apă potabilă şi servicii sanitare, inclusiv managementul deşeurilor. Un anunţ în acest sens l-a făcut astăzi prim-viceministrul ceh al Afacerilor Externe ceh, Jiří Schneider, în cadrul unei întrevederi cu premierul Iurie Leancă.

Agenția Proprietăți Publice organizează o rundă de privatizare a bunurilor proprietate publică, în perioada noiembrie-decembrie 2013. Prețul inițial, total al bunurilor propuse spre vânzare se estimează la 1 144 422 860 lei. Privatizările au drept scop asigurarea atragerii investiţiilor private, în întreprinderile din domeniile liberalizate. În perioada 1 noiembrie – 12 decembrie curent se așteaptă depunerea ofertelor de participare la concursurile investiționale: privatizarea cinematografelor din oraşele Glodeni, Teleneşti, Leova preţul iniţial de vânzare al acestora constituie 1 325 000 lei, iar volumul minim al investiţiilor – 4 500 000 lei, cu realizarea lor în decursul a 3 ani.

Statul elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, după 1 ianurie, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar păstrează prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor români, potrivit unui proiect de lege.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.