Ritmul de creştere economică a Chinei în ultimul trimestru a depășit așteptările analiştilor. În perioada iulie — septembrie 2015, PIB-ul celei de-a doua economii a lumii a înregistrat o expansiune de 6,9%. Între timp, FMI estimează o creştere de 6,8% în 2015, autorităţile de la Beijing însă se aşteaptă la un avans de aproximativ 7%, acesta fiind cel mai slab ritm de creştere din ultimii 25 de ani, dar mai ridicat decât avansul previzionat de analişti.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat joi seara, la un eveniment din New York, că creşterea economică revine în Europa, după ce regiunea nu a reuşit în ultimii şapte-opt ani să aibă o contribuţie majoră la expansiunea globală, relatează Bloomberg.

Rezervele valutare ale Transnistriei al 1 august au constituit în echivalent $31,09 mil., majorându-se într-o lună cu $2,68 mil. Potrivit agenţiei «Infotag», cu referire la datele Băncii Republicane din Transnistria (BRT), volumul total al ofertei monetare (masa monetară totală) în iulie s-a majorat cu 5,3% — până la 5,639 mlrd. rub. ($508 mil.), ceea ce este cu 3,7% mai mult decât indicele de la începutul anului.

Pe piaţa financiară a ţării oferta de valori mobiliare ale statului depăşeşte cererea de cumpărare. Ministerul Finanţelor (MF) a încasat la buget 65,5 mil. lei ($3,4 mil.) din plasarea valorilor mobiliare de stat la licitaţia de marţi, 29 septembrie, ceea ce este cu 27,1 mil. lei mai mult decât volumul valorilor plasate comparativ cu licitaţia precedentă.

Economia națională s-a ciocnit în acest an cu mai multe provocări, ceea ce a avut și repercusiuni negative asupra finanțelor publice. Au fost afectate veniturile bugetare, în mare parte datorită diminuării peste prognozele inițiale a importurilor, înghețării asistenței externe și creșterii costului de emitere a Valorilor Mobiliare de Stat.

Piaţa valutară a Moldovei nu a reacţionat în nici un mod la demisia Guvernului, continuînd să reflecte în cursul leului moldovenesc raportul dintre principala pereche valutară dolar-euro.

Banca Mondială prognozează o scădere bruscă a creșterii economice în țările din Asia Centrală și Caucazul de Sud, dar și continuarea în 2015 a recesiunii economice în țările precum Republica Moldova, Ucraina și Belarus pe fondul crizei economice din Rusia și scăderii prețurilor la petrol.

În condiţiile în care FATCA a devenit un subiect de notorietate în practica fiscală internaţională şi tot mai multe state ale lumii implementează prevederile acesteia, Republica Moldova nu a rămas imparţială evenimentelor date, iniţiind negocierile la subiectul respectiv cu autorităţile americane încă de la finele anului 2013.

Noțiunea de „diferență de sumă” a fost pusă în aplicare în limbajul nostru profesional-contabil (în publicații, articole, explicații fiscale) cîțiva ani în urmă, pe neașteptate, fără ca această noțiune să se regăsească în careva acte normative privind reglementările contabile sau fiscale.

Volumul creditelor noi acordate în lei moldoveneşti în trimestrul II al anului curent a scăzut cu 16,6 la sută faţă de trimestrul II al anului 2014. Rata medie trimestrială a dobânzii la creditele noi acordate a înregistrat nivelul de 13,8 la sută față de 11,27 la sută în trimestrul II 2014, potrivit Raportului asupra inflaţiei, prezentat de guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu într-o conferință de presă.

Situația în care s-a pomenit Republica Moldova poate fi catalogată drept criză generală de țară, manifestată prin suprapunerea a cel puțin cinci crize care se autoalimentează: criza economică, criza instituțională, criza bugetară, criza bancară și criza socială. În acest context, Guvernul, împreună cu Parlamentul, BNM, CNPF și alte instituții-cheie, trebuie să se angajeze în implementarea unui Plan Anticriză compus din măsuri imediate menite să atenueze efectele și, în special, cauzele crizei de țară.

Potrivit calculelor preliminare, lichidarea „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” și „Unibank” ar putea costa în jur de 10-12 miliarde de lei, la care se va adăuga și costul convertirii garanției de stat în datorie de stat — circa 15 miliarde de lei. Însă costurile indirecte cauzate de criza de la cele trei bănci sînt mult mai mari, se menționează în comentariul „Realitatea Economică”, prezentat de experții Centrului analitic independent „Expert-Grup”.

Pe parcursul lunii iulie 2015, băncile comerciale au raportat un profit în creștere de peste 120 milioane lei. În schimb cele trei bănci care urmează a fi lichidate au obținut pierderi de circa 75 milioane lei.

Banca Națională a utilizat emisia monetară suplimentară pentru a acorda credite celor trei bănci care, se află în prezent sub administrarea specială. Expertul în domeniul financiar Alexandru Fală, consideră că emisia a avut ca scop completarea unui gol creat de scoaterea mai multor miliarde de lei din circuitul economic al țării.

Analiza Expert-Grpup relevă faptul că în cazul unei gestiuni responsabile a sectorului bancar și a cursului, precum și în condițiile combaterii autentice a tranzacțiilor dubioase din sistemul financiar, cursul mediu de schimb ar trebui să fie mai mic cu 2,2 lei decât cel afișat în prezent.

Volumul remitențelor în Republica Moldova de peste hotare, în anul 2015, se va reduce cu peste 20%, iar leul moldovenesc se va deprecia față de dolarul SUA cu circa 33,9%. Prognoza indicatorilor macroeconomici pe anul curent a fost prezentată de directorul de programe al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Alexandru Fală, informează Noi.md.

Furtul din bănci, în noiembrie 2014, a $1 mlrd. a pus Guvernul Moldovei în asemenea situaţie că deja spre sfârşitul verii statul nu va fi în stare să achite salariile şi pensiile. Despre aceasta scrie revista The Economist, indicând că frauda a adus trei bănci în prag de insolvabilitate.

Potrivit prevederilor SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, diferență de curs valutar reprezintă diferență care rezultă din recalcularea valutei străine în monedă națională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale al Moldovei (BNM) a decis să majoreze rata de bază de 13,5 la 14,5 la sută, iar a normelor rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti de la 20,0 la 22,0 la sută. BNM continuă să înăsprească politica monetară în încercarea de a diminua ritmul de creştere a inflaţiei, informează Moldpres.

Media generală a preţurilor producţiei industriale scade continuu începând din vara anului trecut, iar în unele sectoare ieftinirile afectează deja fluxurile de numerar ale companiilor. Specialiştii în insolvenţă întrevăd posibile falimente.