Credibilitatea situaţiilor financiare este un aspect sensibil, care influenţează semnificativ încrederea utilizatorilor acestor situații. Raportarea în audit reprezintă un subiect important, datorită impactului asupra situațiilor financiare, şi, în final, asupra procesului de luare a deciziilor de către utilizatori.

Anexele nr. 1 și 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8 aprilie „Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte” au fost completate.

Executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute de Codul de executare

Miniştrii de finanţe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene au recunoscut la sfârşitul săptămânii trecute că cele mai mari 20 de economii ale lumii (G20) nu-şi vor putea atinge ţinta legată de generarea de creştere economică suplimentară prin intermediul reformelor până în anul 2018 şi au cerut să se reflecteze asupra motivelor din spatele acestui eşec.

Pachetul de legi ce vizează reforma fiscală nu prevede înăsprirea regulilor de joc și nu presupune nicidecum o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri. Afirmația a fost enunțată de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul unei ședințe a Camerei Americane de Comerț, organizată cu scopul de a informa comunitatea de business despre implementarea reformei fiscale. În mesajul său, șeful fiscului a menționat că pachetul de legi este o măsură importantă și bine gândită, asumată de Guvern, reieșind dintr-o analiză profundă a situației economice și vine să perfecționeze și să ajusteze legislația fiscală la evoluțiile economice și sociale atât la nivel național cât și internațional.

Vineri, 11 mai, Prim-ministrul Pavel Filip a prezentat în Parlament Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2017. În discursul său premierul s-a referit la evoluțiile din anul precedent, dar a punctat și cele mai importante activități pe care se concentrează Executivul în anul curent.   „În anul 2016 am reușit să stabilizăm economia țării, în 2017 am pus bazele unor procese de reformă, iar în 2018 începem să construim. La propriu și la figurat. Este timpul să facem pași mai mari, mai rapizi, astfel încât oamenii să simtă îmbunătățiri mai consistente ale calității vieții”, a constatat Prim-ministrul. Executivul cunoaște bine unde mai trebuie de muncit pentru ca să se simtă schimbări concrete.

Un șir de localități din nordul țării printre care orașele Soroca și Sângerei, dar și municipiul Bălți, riscă să rămână fără de apă potabilă. Asta după ce Curtea de Apel Bălți a declarat Întreprinderea de Stat „Acva-Nord” în insolvabilitate, pentru datorii de peste 85 de milioane de lei.

Agricultorii moldoveni pot beneficia de oportunitățile de finanțare în cadrul celui de-al șaselea program IFAD, care va fi implementat până în anul 2020 și are un buget de peste $26 mil. Acesta oferă finanțare la o rată atractivă, precum și posibilitatea de a beneficia de o componentă de grant.

Va fi semnat un Acord de grant între Republica Moldova şi Japonia în domeniul agriculturii. În acest sens, Guvernul a aprobat iniţierea negocierilor în vederea semnării Acordului de grant, prin schimb de note, între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei privind impementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Instruirea continuă și dezvoltarea profesională este o parte importantă și necesară din activitatea oricărui om indiferent de domeniul în care activează. Procesul de autoinstruire este indispensabil în condițiile în care lumea informațională evoluează cu pași rapizi, iar pentru a ține piept acestor schimbări, trebuie să lucrăm permanent asupra personalității noastre.

Decizia privind extinderea cooperării în Republica Moldova pentru încă 5 ani a fost adoptată ieri, 6 februarie. Scopul final este consolidarea suportului în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în Europa de Sud-Est, Turcia, Republica Moldova și Georgia.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

În Monitorul Oficial de astăzi, 29 decembrie, au fost publicate decretele de revocare a miniștrilor, care au fost demiși în urma remanierilor din Guvern.

Acordul de grant cu Japonia privind implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”, semnat, prin schimb de note, la 7 martie 2017 la Chișinău, a fost propus pentru ratificare printr-un proiect de lege aprobat de Guvern. Acordul prevede alocarea unei finanțări nerambursabile în valoare de$4,8 mil. pentru dezvoltarea agriculturii conservative în Republica Moldova, în particular pentru procurarea utilajelor și a echipamentelor agricole. Proiectul va fi gestionat de către actuala Unitate de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare – 2KR, perioada de implementare fiind de doi ani din data intrării în vigoare a Acordului.

Mai multe companii și-au anunțat intenția de a emite tichete de masă în Republica Moldova. Cum alegem emitentul de tichete de masă? Care aspecte trebuie analizate pentru o decizie fundamentată? Autorizație În mod cert pentru a emite tichete de masă, este necesar ca operatorul de tichete de masă să dețină autorizație pentru emiterea lor – cerință stabilită prin Legea cu privire la tichetele de masă.

În perioada anilor 2013-2016 Fondul pentru Eficienţă Energetică (FEE) a aprobat finanţarea a 246 de proiecte de eficienţă energetică şi de promovare a energiei din surse regenerabile, înaintate de instituţii publice, printre care spitale, şcoli, grădiniţe, cămine culturale.

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat vineri, 16 decembrie 2016, suma de 500 mil. euro, care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică (DPL).

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) va contribui la promovarea unei agriculturi durabile și competitive în Moldova. Ssusținerea sectorului agroalimentar din RM pentru ca acesta să devină mai competitiv pe plan internațional, mai durabil, mai rezistent la schimbările climatice, precum și consolidarea dezvoltării rurale sunt obiectivele unui acord semnat între Moldova și FAO.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.