Interesele, uneori divergente, ale diferitor participanți (debitor, creditori, statul, etc.) în procesul insolvabilităţii subiectului economic nu întotdeauna sunt într-o balanță optimă; de exemplu, creditorii garantați invocă imposibilitatea recuperării eficace a creanțelor garantate, în timp ce debitorii pretind că creditorii nu sunt suficient motivați să opteze pentru restructurare, preferând lichidarea, se spune în nota informativă la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, propus pentru consultaţii publice de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Guvernul a decis să aloce Ministerului Justiției suma de 127 mii euro, echivalentul a 2,6 mil. lei, drept plată pentru serviciile profesionale de expertiză economico-financiară acordate de compania „KPMG Advisory” SRL în acțiunea înaintată de 3 companii străine la Centrul Internațional pentru Soluționarea Diferendelor legate de Investiții de la Washington, SUA, împotriva țării noastre. Prin rectificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017, Ministerului Justiţiei i-au fost alocate mijloace financiare necesare, care însă nu au fost valorificate, întrucât „KPMG Advisory” SRL nu a prezentat facturile necesare.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

La ședinţa convocată de Ministerul Economiei și Infrastructurii au fost invitaţi reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Asociației producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova Fruct”, pentru a analiza problemele din sectorul de producere a fructelor în ţara noastră, de a identifica soluții și de a stabili acţiunile ce urmează a fi întreprinse. La întrunire s-a discutat despre necesitatea diversificării piețelor de export, dezvoltarea ramurii de prelucrare a fructelor, implementarea instrumentelor fiscale ce ar facilita activitatea producătorilor de fructe, precum și despre lansarea Programului „Mere în școli”.

Regulamentul privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.38/1 din 24 august 2018, a fost publicat în MO din 28 septembrie curent. Documentul reglementează aplicarea măsurilor de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv; identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului; controlul intern, elaborarea și implementarea politicilor și programelor proprii pentru prevenirea fraudelor indicate; păstrarea datelor; raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunță, pentru luna decembrie, organizarea a cinci cursuri de instruire privind utilizarea sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice (MTender)” și a două cursuri pentru utilizatorii Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP). Graficul cursurilor poate fi consultat pe www.ctif.gov.md. Cele cinci cursuri de instruire sunt destinate responsabililor de achizițiile publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice din mun. Chișinău.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019, elaborat de Ministerul Finanțelor. Concomitent, comisia a examinat proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019, precum și proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2019, prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În cadrul ședinței președintele CNCNC, Chiril Gaburici, a menționat: „Vă invit sa venim activ cu propuneri și să colaboram intens la acest subiect important, pentru a sprijini sectorul social, bugetar și antreprenorial. Pe platforme separate vor fi discute toate aspectele propuse”.

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Programul Susținerea educației antreprenoriale în Europa de Est, implementat de Junior Achievement Moldova și a cărui beneficiar este Ministerul Educației, va beneficia de aplicarea cotei zero a TVA. Guvernul, în ședința din 10 iulie, a susținut proiectul unei hotărâri ce se referă la completarea listei proiectelor de asistență tehnică și investițională asupra cărora se aplică cota zero a TVA la livrările de mărfuri și servicii efectuate pe teritoriul țării.

Guvernul Republicii Moldova a desemnat 20 de antreprenori din țară câștigători ai Concursului Național „Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM", ediția a XII-a, organizat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii în colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii și partenerii de dezvoltare. Ceremonia de premiere a avut loc în cadrul Conferinței Internaționale a IMM-urilor, realizată de ODIMM.

În trimestrul II 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6 369,8 lei, înregistrând o creștere de 13,0% față de trimestrul II 2017. Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II – 5 569,3 lei (+13,1 % față de trimestrul II 2017), iar în sectorul economic (real) – 6 679,6 lei (+12,7 % față de trimestrul II 2017). Cele mai mari salarii au fost primite de angajații ITC – 14 026,3 lei (+ 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent), industria financiară și asigurări — 11.724,7 lei (+ 11,6%), și furnizarea de energie electrică, gaz, apă, aer condiționat — 10 939,2 lei (+ 9,6%), activități științifice și tehnice — 8531,1 lei (+ 14,5%).

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Un nou Regulament de organizare și funcţionare a Consiliului controlului financiar public intern a fost aprobat de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr.140 din 15 august curent şi va substitui regulamentul anterior, pus în aplicare prin Ordinul ministerului nr. 114 din 12.10.2012, în prezent abrogat. Documentul a fost publicat în MO din 7 septembrie 2018 şi prevede că Consiliul este instituit ca organism profesional cu rol consultativ pe lângă Ministerul Finanţelor şi acţionează în vederea susţinerii implementării eficiente a controlului financiar public intern în sectorul public al Republicii Moldova.

La evenimentul de lansare a brandului de țară pentru atragerea investițiilor cu sloganul „Grow in Moldova” (Crește în Moldova), Chiril Gaburici a declarat că Guvernul a creat toate condițiile pentru ca o afacere de succes să „prindă rădăcini” în țara noastră. Republica Moldova are acces la o piață de aproape un mld. de consumatori, un regim fiscal blând, o creștere economică stabilă și oferă facilități substanțiale antreprenorilor străini care își doresc să investească într-o piață emergentă. Conform Agenției de Investiții, logo-ul reprezintă o evoluție firească a brandului turistic național „Pomul Vieții”, completat cu simbolurile celorlalte 5 domenii strategice

Perspectivele de dezvoltare ale parteneriatului moldo-german pe dimensiunea comercial-economică au fost discutate la Minsk, în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu Preşedintele Comitetului de Est al Economiei Germane, Wolfgang Büchele, oficial ce reprezintă Asociația companiilor germane din domeniul comerțului cu Europa de Est și, în perspectivă, sunt parteneri importanți pentru Republica Moldova. Șeful Executivului a comunicat că în țara noastră sunt înregistrate 404 întreprinderi cu capital german, iar valoarea investițiilor constituie 700 mil. lei.

Din 17 octombrie 2018 – data lansării Sistemului Informațional Automatizat Registrul de Stat al Achizițiilor Publice (MTender) la scară națională și până în prezent, au fost anunțate 120 de licitații prin intermediul acestui sistem, care includ achiziții de peste 100 mil. lei. Informația a fost oferită de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate cu ocazia desfășurării atelierului regional privind achizițiile publice pentru țările din Europa Centrală și de Est, Asia Centrală și Caucaz. Menționăm că, în perioada 23-25 octombrie, Ministerul Finanțelor al RM și Secretariatul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în cooperare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) organizează un atelier de lucru regional

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?