Anul curent, Centrul de instruire în finanțe din cadrul Instituției publice „Centrul de tehnologii informaționale în finanțe” (CTIF) va demara, în premieră, un ciclu de instruiri în domeniul finanțelor publice pentru specialiștii din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare din țară. Instruirile vor fi ghidate de formatori ai Centrului de instruire al CTIF și din cadrul unor instituții specializate în materie de management al finanțelor publice. Programul acestor cursuri cuprinde un set de teme importante, printre care consemnăm: • introducere în managementul finanțelor publice;

Oportunitățile preluării de către Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a experienței companiilor IT estoniene în domeniul digitizării serviciilor publice și asigurării securității cibernetice au fost discutate în cadrul unei întrevederi de la finalul săptămânii trecute, avute de conducerea CTIF cu însărcinatul în afaceri, șeful oficiului de la Chișinău al Ambasadei Estoniei în România, Simmu Tiik. După o scurtă prezentare a atribuțiilor CTIF, directorul instituției, Corneliu Jaloba, a declarat că CTIF dorește să stabilească relații de cooperare cu companiile IT estoniene pentru a prelua cele mai bune practici europene în materie de digitizare a serviciilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal

Mâine, 14 decembrie 2018, va ieși de sub tipar nr. 467-479 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

Potrivit prevederilor art.102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea sumelor TVA achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale

Potrivit ultimelor modificări operate la Codul contravențional al RM (CC), prin Legea privind modificarea unor acte legislative, nr. 159 din 12.10.2018, în vigoare din 09.12.2018, a fost modificat inclusiv art. 446 ce prevede cazurile în care nu se încheie proces-verbal cu privire la contravenție. Astfel, până la modificările operate prin Legea 159/2018, în cazul constatării unui act contravenţional, potrivit art. 446 alin. (1), agentul constatator nu încheia proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:

Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale a fost susținut de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței de ieri, 17 octombrie curent. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare şi realizare a controlului ulterior, conform prevederilor documentul, constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi realizare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia şi se exercită de autoritatea vamală prin subdiviziunea de control ulterior din cadrul Autorității Centrale a Serviciului Vamal (SV) şi prin subdiviziunile teritoriale din cadrul birourilor vamale, precum şi la necesitate în comun cu alte subdiviziuni şi/ sau organe de control.

Livrările de mărfuri în magazinele duty-free se scutesc de TVA cu drept de deducere (art.104 lit.h) din Codul fiscal). Se scutesc de TVA fără drept de deducere mărfurile introduse pe teritoriul vamal şi plasate sub regim vamal antrepozit vamal (art.103 alin.(2) lit.a) din CF)

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se solicită aplicarea facilităților fiscale și vamale pentru importul unor mărfuri, prin derogare de la prevederile Codului vamal, Codului fiscal, Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și a Legii cu privire la tariful vamal. Este vorba despre scutirea de taxa vamală, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate

Ministerul Economiei și Infrastructurii administrează terenurile aferente bunurilor imobile proprietate publică a statului, inclusiv darea acestora în locaţiune/arendă sau superficie. În Monitorul Oficial din 12 noiembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări și completări la o serie de acte legislative, inclusiv Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Astfel, art. 7 al acesteia care prevede atribuțiile organului abilitat cu administrarea şi procesul deetatizării proprietăţii publice se completează cu noi funcții. Conform acestuia,ministerul se va ocupa de administrarea terenurilor proprietate publică a statului atribuite domeniului public, modul fiind stabilit de către Guvern.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Potrivit art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Conform art. 344 alin. (2) din Codul fiscal

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la modificarea Hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială.

Ce s-a modificat în procedura de inițiere a cauzelor penale pentru evaziune fiscală şi alte infracțiuni economice? Care este rolul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) în această procedură?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare două proiecte ce se referă la măsuri anticorupție pentru anii următori. Este vorba despre: 1. Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018-2020 2. Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul vamal pentru anii 2018-2020.

Firma „X” persoană juridica rezident al Republicii Moldova, în cadrul activității sale de baza a încheiat un contract de vânzare-cumpărare după care va avea loc livrarea autovehiculului pentru transport de mărfuri (livrare impozabilă cu TVA) unui rezident al zonei economice libere.

Funcționarul vamal va indica date suplimentare în Formularul tipizat TV-28, care se eliberează persoanelor fizice ce trec frontiera vamală şi serveşte pentru legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe (diamante, briliante, rubine, smaralde, safir, perle), a bijuteriei din metale preţioase şi din pietre scumpe, deşeurile acestora, după completarea declaraţiei vamale DV-6.