În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

1. (28.23.41) În care boxe la declarația TVA 12 se va indica TVA calculată la anularea înregistrării ca contribuabil al TVA? 2. (37.40) Care va fi baza de calcul pentru impozitul unic care urmează a fi achitat în buget de rezidentul parcului pentru tehnologia informației în cazul cînd acesta se prezintă în calitate de mandatar și poartă răspundere financiară în raporturi între doi nerezidenți ai Republicii Moldova, reținînd în prealabil remunerarea?

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 9704 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat la sfârșitul lunii februarie (9200). Cele mai multe dintre acestea sunt în Chișinău – 3035 și Bălți – 1836. În UTA Găgăuzia erau înregistrate 207 posturi vacante. În același timp, cele mai puține locuri de muncă libere sunt în Dubăsari – 35. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1769 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă 18% din numărul total de locuri vacante.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) a desfășurat o conferință video internațională de nivel înalt, în cadrul căreia au fost puse în discuție politicile de recuperare a industriei turismului după criza pandemică. La eveniment au participat circa 200 de reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor internaționale din întreaga lume, inclusiv ministrul Economiei și Infrastructurii al RM, Sergiu Railean. Participanții la conferință au pus în discuție modul în care guvernele, organismele internaționale și companiile din industria turistică pot înlătura vulnerabilitățile cauzate de criza pandemică, precum și măsurile care urmează a fi întreprinse pentru a susține mediul de afaceri.

Bugetul Consiliului de supraveghere publică a auditului pentru anul 2019 este aprobat în sumă de 2694,6 mii lei (atât la venituri, cât și la cheltuieli). Guvernul a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului Instituției publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2019. Veniturile obținute din plățile și cotizațiile efectuate de auditori, entitățile de audit și stagiari constituie suma de 1480,8 mii lei, iar subvențiile primite de la bugetul de stat – 1213,8 mii lei, suma fiind prevăzută în bugetul de stat pentru anul 2019 la compartimentul de cheltuieli ale Ministerului Finanțelor, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța.

Acordul Cadru destinat promovării investițiilor în eficiența energetică în sectorul public a fost semnat la Chișinău de către viceprim-ministru, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, din partea Republicii Moldova și Magnus Rystedt, directorul general al Corporației Financiare Nordice de Mediu. Semnarea Acordului deschide calea pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică și mediu în sectorul public din țară. Acordul Cadru este aliniat la obiectivele Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P). Finanțarea din partea NEFCO se oferă sub formă de investiții, împrumuturi şi garanții acordate, prioritar pentru cele care au impact benefic asupra mediului înconjurător.

Care este specificul de achitare a contribuției de asigurare socială de stat pentru persoanele fizice care nu au statut de persoană asigurată și preconizează să desfășoare activitate de întreprinzător în baza patentei?

Ministerul Finanțelor anunță, ca inițiativa recent lansată de creditare a tinerilor antreprenori din fondurile pentru dezvoltare a fost susținută de 9 instituții financiare participante intermediare, cu care a semnat acorduri de colaborare. Potențialii beneficiarii de împrumuturi pot depune cereri la următoarele instituții financiare: • Moldindconbank • Mobiasbanca – Groupe Societe Generale • Moldova-Agroindbank

O organizație necomercială beneficiază de serviciile de consultanță prestate în RM de un cetățean din SUA. Scutirea de la impozitul pe venit prevăzută în art. 52 al CF se referă doar la veniturile înregistrate de către organizațiile necomerciale din activitatea lor sau și la situația când are loc prestarea unui serviciu de nerezident, care conform regulilor generale sunt reglementate de către art. 91 al CF?

Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a finalizat, la 11 martie 2020, ultima evaluare a rezultatelor economice înregistrate de Republica Moldova în contextul realizării programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Finalizarea respectivei evaluări permite debursarea ultimei tranșe de $20 mil., dintre care 223 mil.lei constituie suport bugetar, iar restul sumei va fi transferat Băncii Naționale a Moldovei.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Serviciul Fiscal de Stat va fi inclus în componența Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificări la Hotărârea nr. 93/2017. Potrivit proiectului, componența Consiliului va fi extinsă până la 45 de persoane comparativ cu 31 care activează în Consiliu la momentul actual. Astfel, în componența acestuia vor mai fi incluși reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Biroului Național de Statistică, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Consiliului Concurenței, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Institutului Național de

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: