Ordinul Anexa A Anexa B Îndrumări de aplicare Prezenta anexă este parte integrantă din prezentul standard. Anexa descrie modul de aplicare a punctelor 1-103 şi are aceeaşi autoritate ca celelalte secţiuni ale standardului. Aplicarea la nivel de portofoliu

Astfel a numit Prim-ministrul Republicii Moldova proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, care se află în proces de elaborare. Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Guvernul va propune majorarea de salarii și plăți sociale, ținta bugetului pentru anul viitor fiind cetățenii cu venituri mici. Suplimentar, administrația publică locală va beneficia de venituri mai mari, deoarece 100% din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor rămâne în bugetele locale, iar din impozitul pe venit al persoanelor juridice către APL pot fi oferite 50%, scopul fiind independența financiară a acestor autorități.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

Sistemul de management financiar și control implementat în cadrul Primăriei municipiului Bălți necesită îmbunătățiri, deoarece nu au fost dezvoltate unele elemente proprii sistemului dat, care țin de identificarea riscurilor asociate obiectivelor stabilite prin Planul anual de activitate, a riscurilor de fraudă asociate procesului de raportare financiară, elaborarea Ghidului privind activitățile de control etc., se spune în Raportul auditului situațiilor financiare aferente procesului bugetar și gestionării patrimoniului public ale mun. Bălți pe anul 2017 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 iulie curent.

În veniturile bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor), cu excepția municipiilor-reședință de raion, ar putea fi incluse defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice în mărime de 100% din volumul colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În prezent, potrivit art.5 al Legii privind finanțele publice locale, la aceste venituri se atribuie 75% din volumul total colectat al impozitului indicat. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii privind finanțele publice locale. Documentul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Începînd cu 01.01.2018 prin Legea nr.288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost abrogat art. 511 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997.

Peste 100 de oficiali, analiști financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, parteneri de dezvoltare, experți independenți s-au reunit marți, 24 septembrie 2019, la Chișinău pentru a aborda perspectivele de dezvoltare a pieței financiare în Republica Moldova. Organizatorii conferinței „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, Banca Națională a Moldovei (BNM) și CFA Society Romania, și-au propus să facă un schimb de experiență între investitorii profesionali din Republica Moldova și cei de peste hotare, cu scopul de a sprijini dezvoltarea pieței financiare și de a implementa excelența profesională în sectorul financiar din Republica Moldova.

Astăzi la Glodeni şi Leova vor avea loc sesiunile de instruire pentru reprezentanții Autorităţilor Publice Locale privind aspectele și rezultatele inspectărilor financiare, initiate de Ministerul Finanţelor. Asemenea evenimente sunt planificate şi pentru APL de nivelul I şi II din alte raione. Graficul poate fi vizualizat aici. Instruirile sunt organizate la solicitarea participanților la întrunirilor comune ale reprezentanților Ministerului Finanțelor și conducătorii direcțiilor finanțe din teritoriu.

Inaugurarea FINPractice – Centrului de formare continuă practică pentru specialiștii din domeniul finanțelor din Republica Moldova a avut loc pe data de 2 iulie curent. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Excelență în Economie și Finanțe din Chișinău. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, care a fost prezent la inaugurare, a menționat că BNM rămâne ferm angajată în realizarea proiectelor de educație financiară a populației şi de pregătire a specialiștilor pentru sectorul financiar-bancar.

La 9 septembrie curent în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) erau înregistrate 12356 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost înregistrate în luna august (13323).

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12730 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 5061, iar cel mai mic număr de locuri vacante este declarat în Dubăsari – 21. Numărul locurilor vacante este în creștere comparativ cu cel înregistrat la începutul lunii septembrie, când angajatorii erau în căutarea a 12356 de angajați. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2095 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total. Astfel, pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială sunt disponibile 180 locuri de muncă, dintre care 89 pentru contabili.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

În ședința din 30 ianuarie curent, cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea Guvernului pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul turismului, semnat la 22 noiembrie 2018, scopul acestuia fiind consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniu între țările noastre. Acordul prevede dezvoltarea diverselor tipuri de turism acceptate de practica internaţională, realizarea de proiecte de investiţii de interes comun în domeniul turismului, schimburi reciproce de date şi informaţii cu privire la legislaţia şi reglementările părților.

Programul „Femei din afaceri” se va desfășura până în anul 2022 și va oferi beneficiarelor susținere la etapa de inițiere, lansare și creștere a întreprinderilor. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1064/2016 cu privire la aprobarea Programului-pilot „Femei în afaceri”. Astfel, acest proiect nu mai deține statutul de program-pilot și va fi extinsă perioada de implementare a programului cu trei ani. Totodată, se propune ca acesta să fie susținut financiar din bugetul de stat, precum și din asistența tehnică oferită de partenerii de dezvoltare și donatori. În prezent, susţinerea financiară este asigurată de proiectul de asistenţă tehnică pentru implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Societățile comerciale sunt constituite cu scopul de a desfășura activitate de întreprinzător, obținerea în rezultatul acesteia a unor beneficii şi distribuirea lor între asociați cu titlu de dividende. Societățile comerciale pot fi constituite doar sub formele stabilite la art.106 alin. (2) din Codul civil, adică sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată şi de societate pe acțiuni.

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii: