În art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, sînt specificate organizațiile care sînt atribuite la organizații necomerciale. Potrivit articolului 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepția autorităților publice şi instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului sînt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.

1. (29.1.3.5.9) Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar? 2. (29.1.3.5.8) Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de — 10% la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei.

Ținând cont de faptul că, prin modificările operate în Codul fiscal, în anul 2020 asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) au fost incluse în art.52, ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte acestea până la 25 martie 2020 pentru perioada fiscală 2019? Prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, art.52 alin.(1) din CF ce reglementează activitatea organizațiilor necomerciale a fost completat cu lit. a1) – asociaţia de coproprietari în condominiu (în vigoare din 1 ianuarie 2020), înregistrate conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000.

Întreprinderile și organizațiile înregistrate în Republica Moldova indiferent de forma de proprietate, precum și persoanele fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării, sunt invitate să participe la concursul „Marca comercială a Anului”, organizat de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Agenția pentru Proprietatea Intelectuală. Acesta a fost lansat astăzi, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Pretendenții urmează să depună dosarul de participare până la 1 aprilie 2020, la sediul CCI. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț, a menționat că, în acest an, a fost simplificată procedura de prezentare a pachetului de documente, fiind stabilit un număr mai mic de acte.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Grupul de lucru responsabil de examinarea propunerilor în domeniul politicii fiscale a avut astăzi o discuție cu reprezentanții Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova. În debutul ședinței, Secretarul de stat, Dorel Noroc, a menționat că, Ministerul Finanțelor a lansat o serie de consultări cu membrii mediului de afaceri din diferite domenii pentru a identifica care este viziunea agenților economici asupra măsurilor de politică fiscală propuse de instituție pentru anul viitor.

Conducerea întreprinderii „X”, al cărei gen de activitate este fabricarea produselor de panificație, a decis suportarea cheltuielilor pentru procurarea echipamentului de protecție a angajaților contra COVID-19 prin asigurarea acestora cu măști, viziere, dezinfectanți. Se deduc în scopuri fiscale aceste cheltuieli? Reprezintă surse de venit impozabile pentru salariați cheltuielile respective suportate de angajator?  

Lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura), a fost aprobată prin Ordinul SFS cu privire la aprobarea listei agenţilor economici

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: — întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 — pînă la 25 aprilie 2020;

Ce cotă a TVA se va reflecta în factura fiscală eliberată de către întreprinderea a cărui activitate se constituie din activitate de alimentaţie publică, la încasarea avansului de la un subiect al activității de întreprinzător, pentru servirea mîncării și băuturii într-o anumită perioadă, cînd meniul nu este stabilit prealabil?

Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor respective. Pct. 15 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 141/2019) stabilește că

Plățile colectate pentru poluarea medului vor rămâne în bugetul de stat. În ședința de ieri, 20 mai, Guvernul nu a susținut modificarea sistemului de colectare a acestora prin transferarea în bugetele locale. Un grup de deputați a elaborat o inițiativă legislativă, argumentând necesitatea modificărilor în legislație prin faptul că poluarea mediului cu emisiile de la sursele staționare, deversările de poluanți cu ape uzate și depozitarea deșeurilor afectează, în primul rând, ariile unde sunt amplasate obiectele care generează poluarea. Pe de altă parte, Guvernul susține că poluarea nu are au doar caracter local, aceasta afectând și zonele învecinate surselor de poluare.

Casa Națională de Asigurări Sociale continuă extinderea interacțiunea cu cetățenii prin intermediul serviciilor electronice. Astfel, în cadrul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (Serviciul MPay) a fost dezvoltat şi implementat serviciul de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, inclusiv a majorărilor de întârziere şi amenzilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat.   Serviciul MPay deține calitatea de mechanism unic de achitare a serviciilor publice, colectare a impozitelor, taxelor, amenzilor, majorărilor de întârziere (penalităților) și altor plăți la bugetul public național cu ajutorul instrumentelor de plată disponibile conform legislației – carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar.  

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

Proiectul regulamentului ce stabilește condițiile și procedura de acreditare a platformelor electronice de achiziții (PEA) în cadrul MTender, inclusiv condițiile și procedura de acreditare și sistare a acreditării, dar și atribuțiile Comisiei de acreditare a PEA este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Conform documentului, în componența Comisiei, care reprezintă un organ colectiv cu statut permanent, abilitat cu funcția de luare a deciziilor privind acreditarea PEA, va fi inclus un secretar de stat al Ministerului Finanțelor, care va avea funcția de președinte al Comisiei.

Mijloacele bănești sechestrate pe conturile prestatorilor de servicii de plată vor fi transferate pe conturile trezoreriale gestionate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. În cazul depozitelor bancare, acestea se vor transfera la expirarea termenului de depozit, acțiunea fiind dispusă prin act judecătoresc. Totodată, banca comercială licențiată va informa ARBI despre transferul mijloacelor bănești pe conturile trezoreriale. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate).

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 23 octombrie erau înregistrate 11803 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri vacante, tradiţional, sunt în municipiul Chișinău, unde sunt înregistrate 4822 locuri de muncă libere. În municipiul Bălți agenții economici declară vacante 1141 locuri de muncă.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.