În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, orice activitate desfăşurată de către o persoană care are drept scop obţinerea venitului, cu excepţia muncii efectuate în baza acordului (contractului) de muncă, reprezintă: activitate de întreprinzător, afacere (business). Astfel, conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, orice afacere (business) este obligatoriu a fi înregistrată până la începerea activităţii economice.

Asigurarea administrării fiscale prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal sunt sarcinile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, autoritatea fiscală asigură monitorizarea permanentă a gradului de conformare a contribuabililor-persoane fizice la respectarea prevederilor legislației în vigoare și declararea deplină a obligațiilor fiscale.   În acest sens, este examinată informația disponibilă din surse terțe cu referire la veniturile/cheltuielile înregistrate de persoane fizice și identifică persoanele cu risc de ne(sub)declarare a veniturilor în proporții semnificative. Față de persoane fizice se aplică măsuri de conformare voluntară/forțată. În cadrul măsurilor de conformare voluntară, persoana fizică este informată despre datele disponibile SFS, divergențele constatate, cu recomandarea de a declara integral veniturile obținute.

Avocații, care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual al avocatului, pot desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit reținut?   Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă, care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare, este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale, incluși în Lista aprobată anual de Agenţia Servicii Publice.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Cuantumul scutirii persoanelor fizice (rezidente) se va majora cu 5%,  de la 24 mii la 25,2 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50% și va crește de la 3 mii la 4,5 mii lei. Prevederile sunt incluse în proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, care a fost aprobată în lectura a doua în cadrul ședinței plenare a Legislativului din 16 decembrie curent.   Tot cu 5% se majorează suma scutirii suplimentare (de la 18 mii la 18,9 mii lei) pentru persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată1 la art.33 alin.(2), cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Dat fiind faptul că reținerea impozitului pe venit din cîștigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive este una finală, art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, persoana fizică nu va fi obligată să includă veniturile date în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18).

Dacă pe parcursul anului fiscal soții, persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, întrerup relațiile de căsătorie, în cazul în care unul dintre ei a beneficiat de scutirea soțului (soției), la prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, fiecare dintre ei se va folosi numai de scutirea personală, cu recalcularea respectivă a obligației privind impozitul pe venit1.

Astăzi, 23 aprilie 2021, în MO este publicat Ordinul nr. 219 din 20 aprilie 2021 al Serviciului Fiscal de Stat ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale pentru achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii” (în continuare – Regulament), prin care a fost aprobat formularul Cererii privind prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale (Forma  PTDA-2021).

În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.   Începând cu anul 2021, persoana fizică rezidentă nu are dreptul de a utiliza scutirea pentru soț (soție), cu excepția dacă persoana fizică rezidentă este în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al art.33 din Codul fiscal. 

În ultimii ani Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) își extind activitățile. Astfel, AEÎ, pe lângă prestarea serviciilor tradiționale (acceptarea depunerilor de economii de la membri, acordarea de împrumuturi și acordarea de consultații și alte servicii aferente împrumuturilor membrilor săi), lansează, cu acordul în scris al autorității de supraveghere, o gamă largă de servicii adiționale pentru membrii săi, vorba fiind despre:   – intermedierea în asigurări în calitate de agent bancassurance; în calitate de agent de plată în cadrul unui prestator de servicii de plată (PSP) - încasarea plăților aferente serviciilor comunale (energie termică, apă caldă menajeră, apă potabilă, evacuarea deșeurilor menajere, energie electrică, gaze naturale, radio, TV, Internet etc.);

Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care urmează a fi impozitat conform cotelor stabilite la art. 15 din Codul fiscal.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Agenția Serviciilor Publice a publicat lista a încă 131 persoanelor juridice inactive și a întreprinzătorilor individuali inactivi în privința cărora din oficiu a inițiat procedura de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali. Avizul cu privire la iniţierea procedurii a fost în Monitorul Oficial din 9 iulie curent, conform prevederilor art.26 alin (3) din Legea nr.220-XVI privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.   Cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen de două luni la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice, pe adresa: str. Al. Pușkin 47, mun. Chișinău.

Contractele încheiate între comercianţi, profesioniști şi consumatori, trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştințe de specialitate din partea consumatorilor. În dreptul european, cadrul principal de de reglementare este conferit de Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunității Europene din 5