Правительству Молдовы удалось добиться устойчивого экономического роста, провести множество глубоких реформ, навести порядок во всех областях, повысить зарплаты и пенсии, заявил премьер-министр, представляя в парламенте отчет о деятельности возглавляемого им правительства за 2016-2018 гг. Павел Филип представил краткую ретроспективу действий, предпринятых правительством для стабилизации ситуации в стране, достижения устойчивого экономического роста, повышения поступлений в госбюджет.

Проект бюджета столицы составлен и передан для утверждения муниципальному Совету. Согласно документу, доходы муниципального бюджета Кишинева в 2019 г. запланированы в сумме 3,806 млрд леев, что на 1,3% больше по сравнению с утвержденными доходами на 2018 г. и на 11,1% больше по сравнению с поступлениями, зарегистрированными в 2017 г. Большую часть муниципальной казны сформируют трансферты из госбюджета (57,9%) – 2,205 млрд леев. Налоги и государственные сборы, как ожидается, составят около 27,5% доходов (1,046 млрд леев).

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor art. 698 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele fizice ce desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Codul fiscal. Totodată, conform art. 698 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii sunt obligați să folosească contabilitatea în partidă simplă conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 23 noiembrie 2018, Ordinul cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat. Indicațiile au fost elaborate în temeiul Legii contabilității și raportării financiare și în vederea reglementării specificului contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat.

S.A.”Combinatul de Panificație din Chișinău ”Franzeluța” (S.A.”Franzeluța”) poate fi exclus din lista agenților economici scutiți de la plata dividendelor din profitul net obținut în anul 2013. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.482 este propus pentru consultări publice de către Ministerul Economiei și Infrastructurii şi Agenția Proprietății Publice.

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Compania Națională de Asigurări în Medicină îi va atribui fiecărei persoane fizice câte un număr de asigurare obligatorie în Registrul de evidență a persoanelor asigurate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Astfel, se va asigura evidența tuturor persoanelor fizice, inclusiv a celor care nu dețin număr de identificare de stat (IDNP) și se autentifică prin act de identitate valabil în sistemul național de pașapoarte.

Se permite deducerea cheltuielilor ce țin de achitarea dobânzilor aferente creditelor contractate de la instituțiile financiare, suportate de către rezidenții Republicii Moldova (atât persoane juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător cât și persoane fizice cetățeni ce nu desfășoară activitate de întreprinzător)?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

Impozitul pe venitul din activitatea operațională (IVAO) reprezintă un regim special de impunere, dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligației cu privire la impozitul pe venit. Despre subiectul impunerii În calitate de subiecţi ai impunerii1 sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi, începând cu 2018, la această

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

La eliberarea certificatului de moștenitor pentru bunurile imobile din sate, cu excepția terenurilor cu destinație agricolă și a terenurilor pe care nu sunt amplasate construcții, plata se stabilește în mărime de 150 de lei pentru fiecare bun imobil separat. În Monitorul Oficial din 17 august curent a fost publicată Legea pentru modificarea metodologiei calculării plății pentru servicii notariale, precum și Decretul de promulgare al legii.

În programul de contabilitatea s-a completat formularul tipizat de document primar „Factura fiscală”. La imprimarea formularului, executat tipografic, s-a comis o greşeală mecanică, şi anume s-a imprimat sub formularului tipizat de document primar „Factura”. Ce consecințe atrage după sine imprimarea unui formular sub o formă greșită?

Оплата за последующую облагаемую поставку. НДС и аванс Аванс является средством в расчетах между покупателем и поставщиком при оплате стоимости планируемой поставки. Полученный аванс не является переходом денежных средств в собственность продавца до поставки, а признается кредиторской задолженностью продавца и, одновременно, дебиторской задолженностью покупателя.

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

В адрес предприятия «Ф» поступила налоговая накладная на возврат товара «Non livrare». В данной накладной в графах 10.6 и 10.7 поставлены прочерки, несмотря на то, что данный товар был поставлен покупателю по ставке НДС 20%. Имеет ли юридическую силу не полностью заполненная налоговая накладная (колонки 10.6 и 10.7) и можем ли мы выписывать минусовую накладную со ставкой 20%, если ставки НДС не проставлены в накладной на возврат товара?