În Monitorul Oficial nr. 448-460 din 7 decembrie 2018 a fost publicată Legea nr. 211 din 18 octombrie 2018 pentru modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489). Una din modificările de bază operate în aceasta a fost transferarea anexelor nr. 3, 5 şi 6, expuse anual în Legile bugetului asigurărilor sociale de stat, în Legea 489, în care anexa nr. 3 a devenit anexa nr. 1 (include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor), anexa nr. 6 a devenit anexa nr. 2 (stabileşte lista funcţiilor personalului din aviaţia civilă ale căror condiţii de muncă se încadrează în condiţii speciale), iar anexa nr. 5 a devenit anexa nr. 3 (indică tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – anexa nr. 3).

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Exercițiul de declarare voluntară a bunurilor, în condițiile prevederilor art. 10 din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, a fost finalizat prin prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificărilor cu achitarea taxei de declarare voluntară în sumă totală de peste 1,067 mil. lei, după cum urmează: – declararea proprietarului de iure a cotelor-părți, suma taxei de declarare voluntară achitate fiind de 30 024,24 lei; – reevaluarea bunurilor imobile/mijloacelor de transport cu valoarea totală a bunurilor după reevaluare în sumă de 3 118 989 lei, suma taxei de declarare voluntară achitate fiind de 93 569,67 lei;

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Termenele de valabilitate a certificatelor CEMT pentru controlul tehnic al autovehiculelor și remorcilor, care au expirat după 12 martie 2020, sunt extinse până la 30 iunie curent prin Dispoziția nr.15 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Totodată, din data de 3 aprilie 2020 și până la 30 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc până la finalizarea călătoriei termenele de valabilitate a autorizațiilor CEMT pe termen scurt, care au expirat în timpul efectuării cursei din cauza procedurilor administrative și măsurilor restrictive aplicate de către state pentru combaterea răspândirii COVID-19.

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:            a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;          b) cote reduse în mărime de: 

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Activitatea independentă a persoanelor fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, a fost propusă drept alternativă celor ce activează în comerț în baza patentei de întreprinzător. Statisticile denotă că eforturile depuse încep să dea rezultate și numărul deținătorilor de patente este în scădere. Astfel, la situația din 31 decembrie 2017, erau înregistrate 10709 de persoane care desfășurau activitatea în baza patentei de întreprinzător, iar la 31 octombrie 2018 erau înregistrate 7984 persoane, ceea ce atestă o migrare treptată a deținătorilor de patentă spre activitatea independentă. Astăzi propunem un articol care vine cu detalii privind procedura de înregistrare și de încetare a activității respective, de inițiere și de efectuare a controlului fiscal, drepturile și obligațiunile părților.

În următorul număr al revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 7(62)) ce va ieși în curând de sub tipar în zilele următoare, am pregătit pentru cititorii noștri, tradițional, articole utile și extrem de actuale.   Astfel, în acest număr este publicat Ghidul privind amortizarea mijloacelor fixe: aspecte contabile și fiscale, autorul acestuia fiind Marina Brihuneț. Articolul va fi disponibil în rubrica Practica fiscală. Tot în această rubrică veți găsi detalii cu privire la aspectele fiscale și de raportare aferente contractului de împrumut, descrise de Victoria Belous.

1. (38.7) Este oare obligatorie emiterea avizului de însoțire a mărfii la livrarea mărfurilor însoțită de transportarea acestora?

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.

Serviciul Vamal asigură că operațiunile de vămuire a bunurilor livrate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale vor fi mai sigure, dar și mai rapide. Autoritatea vamală, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a elaborat mecanismul de declarare prealabilă a coletelor livrate prin poșta rapidă. Noul sistem este prevăzut pentru procesarea prealabilă a trimiterilor poștale internaționale. Potrivit instrucțiunii elaborate și prezentate în cadrul unei ședințe care a avut loc zilele trecute, noul mecanism va funcționa în baza schimburilor de informații dintre organul vamal și operatorii poștali.

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

În conformitate cu prevederile Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr.180 din 26.07.2018, persoanele fizice au posibilitatea de a-și declara bunurile nedeclarate sau care au fost declarate la valoare redusă, achitând o taxă în mărime de 6% din valoarea bunurilor declarate voluntar. Astfel, potrivit Legii, subiecții declarării voluntare, până astăzi, 10 decembrie 2018 inclusiv, trebuie să prezintă la bancă o cerere cu privire la declararea voluntară a mijloacelor bănești pentru depunerea acestora în contul bancar și transferarea mijloacelor bănești a căror sumă este indicată în cerere în contul specificat.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Potrivit art.95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal, nu constituie obiect impozabil cu TVA. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare din 01.01.2020]

Începând cu anul 2017, legislația stabilește un regim fiscal simplificat privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor) fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat. Aceasta reprezintă o treaptă intermediară a afacerii, de la care cetățeanul urmează să progreseze odată cu dezvoltarea afacerii la alte forme de antreprenoriat convenabile, reieșind din specificul activității.   Implementarea unui nou regim fiscal simplificat are drept scop susținerea persoanelor fizice în vederea inițierii de către acestea a propriei afaceri, urmărindu-se dezvoltarea în continuare a acesteia în oarecare forme organizatorico-juridice stabilite de lege, cum ar fi întreprinzători individuali, societăți cu răspundere limitată, etc.   Respectiv, titlul II al Codului fiscal a fost completat cu un nou capitol, 102, astfel fiind introdusă noua categorie de contribuabili. Totodată, art. 5 din titlul I al CF a fost completat cu pct.361) privind noțiunea generală de activităţi independente, care constituie activităţi de comerț desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia obține venit. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subînțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor, pentru uzul personal al acestora (consumul final).   De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr.231, comerțul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităților comerciale staționare (magazine), staționare provizorii (pavilioane, gherete (chioșcuri)), unităților mobile sau prin alte modalități prevăzute de legislație.   Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul pe teritoriul Republicii Moldova de persoanele fizice şi juridice (comercianți), indiferent de forma lor juridică de organizare şi tipul de proprietate, precum și cerințele stabilite faţă de aceşti comercianţi şi clasificarea unităţilor de comerţ cu amănuntul sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.931 din 8 decembrie 2011.   Subiecți ai impunerii aferent regimului stabilit (activitate independentă) sunt persoanele fizice rezidente care obțin venituri din activitățile independente, cu excepţia activităților menţionate la art. 88, 90 şi 901, în sumă ce nu depăşeşte 600 mii lei într-o perioadă fiscală.   Venitul obţinut în urma desfășurării activităţii date este impozitat la o cotă de 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3 mii de lei anual. Conform prevederilor art.6910 din CF, obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare. Acesta constituie venitul din desfășurarea activităților în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor). Respectiv, calcularea impozitului pe venit se va efectua prin aplicarea cotei impozitului de 1% asupra venitului din activități independente. În cazul în care suma impozitului determinat constituie mai puțin de 3 mii lei, contribuabilul este obligat, în temeiul art.6911 din CF, să achite impozitul în mărime de 3 mii lei.   Pentru veniturile, altele decât cele obținute în rezultatul desfășurării activităţii independente, obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se apreciază în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă.   Exemplul 1: Contribuabilul este înregistrat ca persoană care desfășoară activitate independentă. Aceiași persoană fizică, în acelaşi timp, are și statutul de angajat în calitate de paznic la un agent economic în baza contractului individual de muncă. Cum se apreciază obligaţiile fiscale ale persoanei în situaţia data şi cum se vor impozita veniturile obţinute de salariat?   După cum am menţionat, pentru veniturile, altele decât veniturile rezultate din desfăşurarea activităţii independente, obligaţiile aferente impozitului pe venit se determină în modul general stabilit de CF, independent de veniturile din activitatea independentă. Respectiv, veniturile obţinute de către contribuabil sub formă de salariu se vor impozita în modul stabilit de art. 88 din Codul fiscal conform cotelor stabilite de art. 15 lit. a) din Cod.   În conformitate cu prevederile art. 697 alin. (2) din CF, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 se realizează prin depunerea cererii de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, contribuabilii interesați urmează să depună la organul fiscal ,,Cererea de înregistrare/încetare a activității şi de înregistrare/radiere din evidenţă a MCC pentru persoanele care desfăşoară activitate independentă”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017.   Conform anexei nr.2 la Ordinul indicat, în calitate de documente care vor servi drept temei pentru înregistrarea activității independente și a mașinii de casă și control (MCC) se recunosc: 1) Copia buletinului de identitate; 2) Copia de pe documentul ce atestă procurarea legală a MCC de pe piața internă (copia facturii sau a facturii fiscale, după caz); 3) Contractul privind asistența tehnică pentru MCC; 4) Cartea tehnică; 5) Registrul de evidență a serviciilor de asistență tehnică pentru MCC; 6) Registrul MCC; 7) Instrucțiunile de folosire, instalare, exploatare, întreținere a MCC; 8) Copia documentului eliberat de instituția financiară ce confirmă deschiderea contului bancar (după caz); 9) Înştiinţare de recepţionare a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, însoţită obligatoriu de copia notificării. 10) Documentele ce confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale şi de asigurări obligatorii de asistenţă medicală la momentul iniţierii activităţii independente. Copiile de pe documentele nominalizate se legalizează de către contribuabil prin aplicarea semnăturii.   Potrivit Legii nr.231, comercianții trebuie să notifice autoritatea administrației publice locale de nivelul I, autoritatea administraţiei publice a municipiilor Chişinău şi Bălţi sau a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comerciantul respectiv. Comerciantul are dreptul să desfăşoare activitatea de comerţ concomitent cu depunerea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ. Notificarea se depune de comerciant în mod separat pentru fiecare unitate comercială şi/sau loc de vânzare.   Persoanele fizice, pentru a-și înregistra activitatea independentă, urmează să se prezinte la subdiviziunea SFS în a cărei rază teritorială de deservire îşi au adresa de domiciliu cu cererea și documentele menționate.   Perioada de aplicare a regimului simplificat începe cu perioada fiscală în care a fost depusă cererea. Depunerea repetată a cererii în perioadele fiscale ulterioare nu este necesară.   Exemplul 2: Persoana fizică se înregistrează în calitate de persoană care desfășoară activitate independentă pe parcursul perioadei fiscale (la data de 15 septembrie). Care este mărimea obligaţiei fiscale a persoanei?   Potrivit prevederilor art.699 alin.(2) din CF, pentru contribuabilii care inițiază activitatea în cursul perioadei fiscale, aceasta se consideră perioada de la data înregistrării contribuabilului în Registrul fiscal de stat, în conformitate cu art.6913, şi până la încetarea activității în decursul anului sau până la finele anului calendaristic.   Obiect al impunerii este venitul din activități independente obținut în perioada fiscală de declarare (art.6910 alin.(1) din CF). În baza art.6912 alin.(1) din CF, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3 mii lei anual. Prin urmare, persoana care desfășoară activități independente urmează să achite impozit pe venit pentru perioada septembrie - decembrie în mărime de 1% din venitul din activități independente, dar care nu trebuie să constituie mai puțin de 3 mii lei pe an.   Calcularea impozitului se efectuează anual cu achitarea impozitului la buget în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător, la contul trezorerial de venituri al bugetului unității administrativ-teritoriale conform adresei de domiciliu/reședință a contribuabilului. Codul IBAN pentru fiecare contribuabil în sensul simplificării achitării va fi indicat în Confirmarea privind luarea la evidenţa fiscală a persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă. În cazul înregistrării venitului din desfășurarea activității independente într-o perioadă fiscală ce depășește suma de 600 mii lei, fără înregistrarea activității într-o formă organizatorico-juridică conform legislației, persoana fizică este pasibilă sancționării conform art.263 din Codul contravențional, dacă acțiunile nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunilor prevăzute de Codul penal (despre faptul dat persoana este informată în Confirmare).   Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectând reglementările aprobate de Guvern. În acest sens, pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 obligă contribuabilii care, potrivit legislației în vigoare, au obligația ţinerii contabilităţii, să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea MCC. În perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) mașinii de casă şi de control utilizate în activitate.   Exemplul 3: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă comercializează detergenţi. Pe parcursul perioadei fiscale curente, în urma activităţii desfăşurate, obţine venit în sumă de 450 mii lei. Care este obligaţia fiscală a persoanei la sfârşitul perioadei fiscale, luând în calcul faptul că contribuabilul, odată cu înregistrarea sa în calitate de persoană care desfăşoară activitate independentă, a achiziţionat maşină de casă şi control în sumă de 1 150 lei? Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?   Dat fiind faptul că venitul impozabil obţinut în urma desfăşurării activităţii independente constituie 450 mii lei, impozitul pe venit calculat aferent venitului obţinut în perioada fiscală constituie 4,5 mii lei ( 450 000 x 1% = 4 500 ).   Totodată, menţionăm că, în perioada fiscală în care a fost înregistrată activitatea, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) MCC utilizate în activitate, prin depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) în termen de până la 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Respectiv, din suma impozitului pe venit calculat 4,5 mii lei se va deduce suma de 1,15 mii lei.   Astfel, impozitul spre plată care urmează să fie achitat de către contribuabil va fi de 3,35 mii lei. Potrivit prevederilor art. 698 din CF, contribuabilii – persoane fizice care desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art.44 alin.(2) din Cod. În scopuri fiscale, contribuabilii sunt obligaţi să ţină evidenţa vânzărilor şi procurărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern pentru contribuabilii care ţin evidenţa contabilă.   Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace bănești sau sub formă de proprietate materială; b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor în care aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.   Astfel, la efectuarea decontărilor în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente sunt obligate să utilizeze MCC la efectuarea decontărilor în numerar în modul stabilit de Guvern, eliberând plătitorilor bonurile de casă emise de acestea. Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente înregistrează vânzările şi procurările în Registrul-jurnal de vânzări şi procurări (pct.12 din Indicaţiile metodice privind particularităţile ţinerii evidenţei vânzărilor şi procurărilor în scopuri fiscale de către persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, aprobate prin Ordinul MF nr.2 din 9 ianuarie 2017).   La întocmirea Registrului-jurnal se vor respecta următoarele cerinţe: 1) Registrul-jurnal se întocmeşte într-un exemplar pe suport de hârtie pentru fiecare perioadă fiscală de gestiune, cu excepţia cazului prevăzut la subpct.7); 2) filele Registrului-jurnal pe suport de hârtie se numerotează în ordine crescătoare şi se şnuruiesc. Pe ultimă filă a Registrului-jurnal se indică data şi numărul de file confirmate prin semnătura persoanei fizice ce desfăşoară activităţi independente; 3) înregistrările se efectuează în ordine cronologică în baza documentelor justificative; 4) vânzările şi procurările în valută străină se reflectă în Registrul-jurnal în monedă naţională conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încasării veniturilor sau efectuării cheltuielilor (plăţilor); 5) în Registrul-jurnal se înregistrează doar vânzările şi procurările legate de activitatea independentă; 6) sumele veniturilor şi cheltuielilor se totalizează la finele perioadei fiscale de gestiune sau, după caz, pe fiecare lună (trimestru) cu total cumulativ de la începutul perioadei fiscale de gestiune; 7) dacă la sfârşitul perioadei fiscale de gestiune în Registrul-jurnal a rămas spaţiu nefolosit (foi curate), acest registru poate fi folosit pentru înregistrarea vânzărilor şi procurărilor anului de gestiune imediat următor.   Persoana fizică ce desfăşoară activităţi independente este obligată să păstreze Registrele-jurnal, Registrele MCC, copia borderoului şi documentele justificative o perioadă de cel puţin 4 ani. Darea de seamă privind impozitul pe venit - Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17) se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. De asemenea, în baza prevederilor art.295 lit.g1) din CF, persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în cadrul pieţelor create în condiţiile art.12 din Legea nr.231 cu privire la comerţul interior, sunt scutite de plata taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări de servicii.   Exemplul 4: Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă, comercializează produse de uz casnic. Totodată, pe parcursul perioadei vinde nuci unui SRL, această vânzare nefiind calificată drept activitate de întreprinzător, deoarece acestea provin din gospodăria casnică. Care va fi obligaţia fiscală a persoanei pentru venitul obţinut?  

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.