În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri și servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părți, care este o întreprindere de factoring (factor), creanțele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii și efectuare de lucrări către terți, iar factorul își asumă cel puțin 2 condiții stipulate la alin. 1 art.1290 din actul menționat mai sus.

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Potrivit art.370 alin.(2) din Codul fiscal

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Azi, 29 iulie 2020, a avut loc Conferința de pre-lansare a primei platforme de expoziții virtuale din Republica Moldova www.virtual-fairs.md. Conceptul a fost inițiat și dezvoltat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și este realizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului ”Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation în parteneriat cu CCI a RM.

În anul 2019, întreprinderea a asigurat pentru angajații săi transport și hrană organizată. La completarea declaraței VEN12 „cheltuieli legate de efectuarea plăţilor în favoarea salariaţilor care nu pot fi calificate ca plăţi salariale” (rândul 03029), cum ajustăm asemenea cheltuieli?

Dragi cititori, mulțumim tuturor celor ce apreciază muncă echipei Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.md”, fiind alături de noi zi de zi. Ne face plăcere să auzim de la contabili destăinuiri de genul „cafeaua de dimineață e mai gustoasă cu Monitorul fiscal…”   Pentru ca și persoanele care încă nu au deprinderea „cafelei cu noutăți fiscale” să poată prinde gustul acesteia, am decis să oferim câteva articole ce sunt accesibile doar abonaților noștri în regim deschis.

1. (29.1.7.3.26) Care este regimul de impozitare a sumei ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor ce depășește mărimea unui salariu mediu lunar pe economie? 2. (29.1.7.3.25) Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul repartizării plăților de lichidare asociaților/acționarilor/membrilor/fondatorilor entității, avînd în vedere că întreprinderea se află în proces de lichidare? 3.(29.1.7.3.3): Arhiva

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Conform art.261 din Codul fiscal, evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect separat. Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Potrivit datelor Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în anul 2019 a fost achitată suma de $1000 în calitate de despăgubiri persoanelor care au suferit în urma incidentelor provocate de obiectele industriale periculoase. Datele au fost colectate de asiguratori din Moldova, care au participat în cadrul sondajului organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova.  

În conformitate cu art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice, care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. 

În conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal.

1. (41.9) Ce se întîmplă în cazul în care întreprinderea a contractat, în cadrul Programului de subvenționare a dobînzilor, mai multe credite la diferite rate a dobînzii, valoarea totală a cărora este mai mare decît suma cumulativă a plăților salariale declarate, aferente lunilor decembrie 2019 – februarie 2020? Poate oare aceasta să aleagă pentru scopuri de subvenționare, creditele cu cele mai mari rate ale dobînzii, pentru a beneficia de suma maximală a subvenționării?

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare: