Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiecții impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii: -în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent;

Taxa pentru apă se calculează de sine stătător de către subiecţii impunerii, pornindu-se de la volumul apei extrase şi/sau utilizate, conform datelor contoarelor sau, în lipsa acestora, conform normelor de extragere şi/sau utilizare, elaborate de către organul de stat împuternicit de Guvern.

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

În conformitate cu art.120 lit. b) din Codul fiscal,

În „Monitorul oficial” din 12 octombrie 2022 a fost publicat Ordinul ministrului Finanțelor nr. 99 din 26 septembrie 2022 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidența contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin OMF nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare - OMF nr. 99/2022).

Potrivit prevederilor art. 46 alin. (9) din Codul muncii, parte a contractului individual de muncă pot fi cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice de valoare mică pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Aceste prevederi nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. Menționăm că, în conformitate cu Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, achiziţia publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziţii publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatorii economici selectaţi de acestea, indiferent dacă bunurile,

Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 4 mil. lei, transmite autoritatea. Totodată, ARBI a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 59 de delegaţii în privinţa a 269 de subiecţi. Sinteza săptămânală a CNA mai denotă că în cancelaria Centrului au fost înregistrate 1009 materiale, iar autorilor proiectelor de acte legislative le-au fost expediate 11 rapoarte de expertiză anticorupţie şi 21 de avize la proiecte.

1. (28.1.30) Se vor lua în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor livrate în afara teritoriului Republicii Moldova procurate fără a fi introduse pe teritoriul țării? Arhiva 1. (28.2.6) Urmează a fi anulată înregistrarea în calitate de plătitor al T.V.A., pentru subiecţii ce s-au înregistrat în baza investiţiilor capitale efectuate, ţinînd cont de anularea prevederilor art. 1121 din Codul fiscal?

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin.(1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul respectiv sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.;

Potrivit prevederilor art. 290 lit. c) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa de plasare a publicității sunt persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care plasează și/sau difuzează informații publicitare (cu excepția publicității exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, rețelelor telefonice, telegrafice, telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepția TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor).

Darea de seamă privind impozitul pe venit — Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017, se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subânțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final.)

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce prevede modificarea termenului de exploatare al unor autovehicule permise pentru introducerea în Republica Moldova. Astfel, autorul inițiativei propune ca, în cazul interzicerii plasării sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală zonă liberă a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, să fie stabilit alt termen de exploatare – 10 ani.

Vineri, 5 februarie 2021, fiind publicate în Monitorul oficial, au intrat în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 30 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.   Astfel, Ordinul MF nr.17 din 29 ianuarie 2021, prin care au fost aprobate modificările respective, prevede suplinirea Ordinului nr.94/2020 cu Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, în care sunt indicate codul, denumirea categoriei și tarifele contribuției de asigurări sociale de stat pe anul 2021.

Reiterând deschiderea pentru discuții pe marginea oricărui subiect reflectat în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a organizat o ședință cu participarea reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) pe marginea subiectelor ce vizează măsurile de ordin fiscal, fiind puse în discuție propunerile ce se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală ce vin să consolideze autonomia financiară și decizională a autorităților locale.   Acestea țin de:

Prin Legea nr.257/2020 privind modificarea unor acte normative au fost operate mai multe modificări în Codul fiscal, inclusiv aferente facturii fiscale. În continuare vom aborda sumar cele mai importante modificări aprobate.    1.Termenul de eliberare a facturii fiscale pentru unele livrări impozabile

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua internet, în mod automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale prestate de către nerezident care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova constituie obiect al impunerii în cadrul „e-Commerce VAT”.

Circumstanțele care justifică neexecutarea obligației în relațiile dintre subiecții activității de întreprinzător datorită unui impediment în afara controlului (forța majoră) vor fi stabilite și confirmate de Camera de Comerț și Industrie. Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la Camera de Comerț și Industrie nr.393/1999 a fost pe agenda ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Proiectul are ca scop ajustarea cadrului legal cu noile prevederi ale legislației civile, ca urmare a adoptării Legii 133/2018 privind modernizarea Codului civil prin care a fost modificat conceptul de forță majoră.

Serviciul Fiscal de Stat operează cu opt categorii de riscuri, acestea fiind incluse în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. În baza lor sunt selectate domeniile prioritare supuse monitorizării de către SFS. Riscurile analizate de SFS: Riscuri generale sunt cele identificate în activitatea tuturor categoriilor de contribuabili care desfășoară activitate de întreprinzător în partea ce ține de aspectele generale de organizare a activității, de periodicitatea controlului fiscal efectuat de SFS, de aspectele generale ce caracterizează activitatea unui contribuabil.