Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Care categorie de contribuabili au obligația de achitare a impozitului pe venit în rate pentru anul 2017? Care sunt termenele-limită de efectuare a acestor plăți în 2017? Dacă există careva excepții, atunci care sunt acestea?

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 14) din Codul fiscal

Mărimea tranșelor de venit impozabile, mărimea scutirii personale, scutirii anuale personale majore, precum și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute va fi majorată, prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2018 – de 6%. Măsura are drept scop reducerea efectului inflației asupra veniturilor populației și este inclusă în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018, aprobat de Guvern.

1. (5.8.10) Conform cărui formular şi în ce termen persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător prezintă obligații fiscale calculate la impozitul pe bunurile imobiliare? 2. (5.6.9) Cine calculează impozitul pe bunurile imobiliare pentru persoanele fizice – cetățeni şi în ce termen se prezintă avizul de plată?

Reprezintă export de servicii lucrările de construcție aferente bunurilor imobiliare acordate de către un rezident al RM unui nerezident al RM, în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică și de asistență investițională? În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 11) din Codul fiscal (CF), export de servicii reprezintă prestare de către persoane juridice și fizice rezidente ale RM persoanelor juridice și fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege prin care se propun modificări și completări la Codul fiscal, Legea privind sistemul public de asigurări sociale și Legea cu privire la modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și se referă la reglementarea regimului fiscal al lucrătorilor din domeniul transportului de călători în regim de taxi.

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (2) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se includ următoarele impozite, taxe şi contribuţii:

Doar 28% susțin această măsură, conform unui sondaj realizat, în perioada 10 — 13 iulie 2017, la care au răspuns 385 de antreprenori. În opinia a 75,3% dintre antreprenori, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradițional rulaje mari și margini de profit, iar 75,6% consideră că sectorul distribuției și al vânzărilor cu amănuntul va avea cel mai mult de suferit.

Entitatea „A” SRL desfăşoară activitate în agricultură şi în perioada de recoltare a producţiei agricole intenţionează să angajeze 2 persoane fizice nerezidente. În ce dări de seamă fiscale urmează să reflecte entitatea veniturile sub formă de salariu achitate în folosul persoanelor fizice nerezidente? În baza prevederilor art. 73 alin. (4) din CF, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o) din CF, urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut de art. 88 din CF, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

Donațiile făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare nu se includ în donaţiile sub formă de mijloace băneşti, pentru care contribuabilul este recunoscut drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate. În Monitorul Oficial de ieri, 12 decembrie 2018, a fost publicată Legea nr.302 ce conține modificări și completări la un șir de acte legislative, inclusiv la Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice

Entitatea „S Lider” rezidentă a Federaţiei Ruse deţine 60 la sută din acţiunile SA „X” rezidentă a Republicii Moldova. Entitatea „S Leader” a decis să comercializeze acţiunile SA „X” altui rezident al Republicii Moldova – „Y” SRL. Cum urmează a fi impozitat venitul obţinut de pe urma înstrăinării acţiunilor SA „X”?

Astăzi, 20 iulie, Ministerul finanţelor a convocat şedinţa de dezbateri publice a setului de acte ce ţin de perfecţionarea proiectul politicii fiscale şi vamale. Scopul şedinţei de astăzi este analiza proiectului propus de Ministerul finanţelor şi ajustarea lui la realităţile existente, astfel ca să ajungem în Guvern şi Parlament cu un proiect de lege care ar reflecta necesităţile statutui, mediului de afaceri şi a societăţii pe ansamblu, a spus ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, la deschiderea dezbaterilor.

În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (1) din Codul fiscal, în componenţa impozitului unic sunt incluse următoarele impozite, taxe şi contribuții:

O companie de construcții (blocuri locative), inregistrata in anul 2015, va da blocul locativ in exploatare in anul 2017. In anul 2016 a efectuat livrari impozabile in suma de 200 mii lei. Are dreptul compania de a alege regimul de impozitare general (12%) la inceputul anului 2017?

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din CF, subiecți ai impunerii sunt agenții economici care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA, cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier) și întreprinzătorilor individuali.