Prin reglementările art. 214 din Codul administrativ1 (CA), legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității acțiunea de suspendare a executării actului administrativ individual contestat – întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic.   Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanţie a asigurării legalităţii, ce intervine, însă, în cazuri de excepție, în situaţii limită, și are în vedere fie întreruperea temporară a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea pentru o perioadă a producerii de efecte juridice.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Cum urmează a fi reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 sumele premiului anual acordate personalului din instituţiile de învăţămînt, în special în situaţiile în care, din anumite motive, aceste persoane în luna de acordare a premiului nu au activat şi nu au fost remunerate?   Prin Hotărârea Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unitățile bugetare Executivul a aprobat plata premiilor anuale personalului din instituţiile bugetare pentru rezultatele activităţii anului precedent.  

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu precizarea modului de declarare a indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID – 19, ținând cont de modificările operate în Hotărârea Guvernului nr.316/2021 prin HG nr.61 din 2 februarie 2022. Astfel, aspectele aferente declarării sumelor indemnizaţiilor reglementate prin actul menţionat în Darea de seamă IPC 21 sunt prezentate în continuare.   În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului,

Poate persoana achita jumătate din amendă după examinarea contestației împotriva deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale?   Conform art. 34 alin. (3) Cod contravențional (CC), contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale, considerându-se că sancţiunea este executată integral, cu excepţia cazului în care a fost contestată decizia de aplicare a sancţiunii contravenţionale şi contravenientul nu şi-a retras cererea de contestare a deciziei emisă asupra cauzei contravenţionale până la cercetarea judecătorească.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Astfel, persoana fizică care face donație un bun, în scopuri fiscale va constata venit.   Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat care, la rândul său, se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din CF.  

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103din cod;  b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151); c) reprezentanţă permanentă; 

În scopul uniformizării procesului de angajare a personalului Centrelor de Tineret, precum și de reglementare a cadrului intern de organizare a activității acestora, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, drept răspuns la solicitările autorităților publice locale aflate în procesul de implementare al Programului de Dezvoltare a Centrelor de Tineret 2022, a elaborat și propune spre consultare publică un set de acte normative:• Regulamentul privind angajarea prin concurs a șefului Centrului de tineret;• Regulamentul intern-cadru al Centrului de tineret;

Serviciul Fiscal de Stat reamintește despre necesitatea conformării voluntare la respectarea legislației în vigoare a Republicii Moldova în partea ce vizează declararea veniturilor obținute și achitarea impozitului pe venit, inclusiv a veniturilor din prestarea serviciilor către companii nerezidente. Conform datelor disponibile, în perioada anului 2020, peste 700 de contribuabili – persoane fizice au beneficiat de transferuri bancare de mijloace bănești, inclusiv prin intermediul transferurilor rapide, de la companii nerezidente pentru serviciile prestate.

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

În declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2021, subiecții declarării vor indica prețul real plătit pentru bunurile mobile și imobile pe care le au în proprietate și care au fost procurate în anii 2018-2021, precum și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația acestora, prevede Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 130/2021), care a intrat în vigoare vineri, 29 octombrie, fiind publicată în MO. 

Este obligat angajatorul să recalculeze impozitul pe venit din salariu în cazul depunerii cererii de către salariat privind anularea scutirii personale în legătură cu atingerea venitului impozabil în mărime de 360 mii lei?   Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală în sumă de 25200 lei.  

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Părinții adoptivi care exercită creșterea și educarea a patru și mai mulți copii pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani devin persoane asigurată de Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.   Executivul a aprobat proiectul  hotărârii pentru modificarea Regulamentului privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.    Statutul de persoana asigurată se acordă/suspendă de către Compania Națională de Asigură în Medicină (CNAM) în baza cererii și a următoarelor documente justificative depuse de persoana fizică:

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

Începând cu 3 noiembrie curent, părintele, inclusiv adoptiv, care crește și educă patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani, obține statutul de persoană asigurată de Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.   Hotărârea Guvernului nr.779 din 28 octombrie 2020 pentru modificarea Regulamentului privind acordarea/ suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală fost publicată în Monitorul Oficial.

În publicația anterioară am prezentat contribuabililor aspecte ce țin de suspendarea activității întreprinderii, iar astăzi vom aminti unele drepturi și obligații ce țin de lichidarea persoanei juridice atât la cererea acesteia, cât și din oficiu sau la decizia instanței de judecată.   Care este modul de lichidare la cererea unei persoane juridice?

Persoana juridică a introdus pe teritoriul RM un mijloc de transport neînmatriculat în RM. La momentul introducerii pe teritoriul ţării pentru mijlocul de transport respectiv a fost achitată taxa pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate în RM (vinieta), perioada de valabilitate a acesteia constituind 7 zile. Totodată, dat fiind constatarea unei defecțiuni tehnice la mijlocul de transport, acesta nu a fost scos de pe teritoriul RM în perioada corespunzătoare valabilității vinietei. Apare în acest caz obligația de achitare a vinietei pentru perioada imediat următoare şi până la scoaterea mijlocului de transport din Moldova, în condiţiile în care acesta nu a circulat pe drumurile RM din motivul necesității remedierii defecțiunilor tehnice?

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.