Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei. Totodată, pe lîngă desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei, instituțiile de învățămînt, atît publice cît și private, pot obține venituri și din desfășurarea altor activități, diferite de procesul de învățămînt, aferent cărora vor trebui sa își determine obligațiile fiscale.

Pe parcursul lunii decembrie, entitatea a compensat pagubele materiale aferente unei clădiri (apartament) în sumă de 100 000 lei și, totodată, a procurat un automobil în valoare de 200 000 lei de la o persoană fizică. Ce obligații fiscale apar în cazul dat pentru întreprindere? Urmează a fi reflectate aceste plăți în darea de seamă lunară (IPC18) și anuală (IALS18), luând în considerație faptul că într-un caz plățile menționate sunt scutite de impozitare, iar în celălalt nu apare obligația reținerii unui impozit la sursa de plată?

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal

Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal).

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Ministerul Finanțelor va aproba spre finanțare doar propunerile de buget pentru domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care au fost consultate și avizate pozitiv de Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre cu privire la unele măsuri de organizare a procesului de achiziții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, care prevede o procedură unificată şi transparentă pentru organizarea achiziţiilor în domeniul TIC, în vederea asigurării oportunităţii investiţiilor în domeniu, racordării acestora la planurile strategice de dezvoltare ale Guvernului, monitorizării respectării principiilor completivităţii şi consistenţei achiziţiilor, compatibilităţii şi neutralităţii tehnologice, eficientizării şi transparentizării achiziţiilor.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

1. (29.2.3.61) Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii? 2. (36.1.2.1) Urmează a fi calculate primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din plățile achitate persoanei fizice pensionar în baza unui contract de prestării servicii?

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Cum poate fi suspendată calcularea impozitului pe venit aferent operațiunilor de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzfruct, superficie) a proprietăţii imobiliare de către o persoană fizică? În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele indicate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie (în continuare – folosință)) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului, care va fi plătit lunar, cel târziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de SFS. Reiterăm că, persoanele menţionate au obligația, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să-l înregistreze la SFS.

Serviciul Fiscal de Stat informează că termenul-limită de achitare a impozitului pe venit în rate pentru trimestrul III al anului 2019 expiră pe data de 25 septembrie (art. 84 din Codul fiscal). Astfel, agenții economici care aplică regimul general de impunere (12% din venitul impozabil) sunt obligați să achite până la această dată 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul 2019, conform Titlului II din Codul fiscal sau b) impozitul ce urma să fie plătit, conform Titlului II din Codul fiscal, pentru anul precedent.

O echipă de experți ai Băncii Mondiale, condusă de Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a vizitat Ministerul Economiei și Infrastructurii. În discuțiile cu ministrul Economiei, Anatol Usatîi, părțile s-au axat pe subiecte ce țin de sporirea competitivității la export a întreprinderilor din Moldova, reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare asupra mediului de afaceri, implementarea la maxim a Ghișeului unic electronic, dar și continuarea reformelor în domeniul întreprinderilor de stat (procesul de privatizare). Anatol Usatîi a trecut în revistă prioritățile și planurile pentru anul 2020 ce vizează securitatea energetică, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului rutier, atragerea investițiilor străine etc.

Curtea de Conturi a identificat că prima de performanță în cadrul Băncii Naționale a Moldovei se acordă în lipsa unor reglementări exhaustive privind modalitatea de determinare a cuantumului acesteia în raport cu indicatorii de evaluare a performanțelor. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 62 din 5 noiembrie 2019 cu privire la Raportul auditului privind conformitatea devizelor de cheltuieli și alocațiilor pentru investiții ale Băncii Naționale a Moldovei pe anii 2015-2018.

În ce rubrică se reflectă în raportul TVA 12 Declarația privind TVA serviciile de vopsire a mărfurilor acordate de nerezident? Serviciile de vopsire a mărfurilor, prestate de către un nerezident al Republicii Moldova unui rezident, în temeiul prevederilor art. 111 alin. (l) lit. f) din CF, care stabilesc că locul livrării serviciilor se consideră locul destinației mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal și în afara teritoriului vamal, se califică drept servicii de import care, conform prevederilor art. 96 lit. a) din CF, se impozitează cu TVA pe principii generale.

În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.