Poate persoana achita jumătate din amendă după examinarea contestației împotriva deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale?   Conform art. 34 alin. (3) Cod contravențional (CC), contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale, considerându-se că sancţiunea este executată integral, cu excepţia cazului în care a fost contestată decizia de aplicare a sancţiunii contravenţionale şi contravenientul nu şi-a retras cererea de contestare a deciziei emisă asupra cauzei contravenţionale până la cercetarea judecătorească.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat Raportul asupra inflației nr.3   Documentul prezintă, în principal, evoluția inflației, dinamica economiilor din  mediul extern, condițiile monetare interne, precum și aspecte ale activității economice, cum ar fi cererea, comerțul, producția și piața muncii. De asemenea, raportul reflectă prognoza inflației elaborată de  BNM pentru următoarele opt trimestre.

La depunerea Cererii privind luarea la evidență fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, va elibera persoanei fizice Confirmarea privind luarea la evidența fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal (Anexa nr.4 la Ordinul SFS nr.623 din 31.12.2019), precum și Borderoul de achiziție a producției din fitotehniue și/sau horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.3 din 02.01.2020.

Astăzi, 1 februarie 2019, Banca Națională a Moldovei a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea cu privire la cerințele privind depunerea, recepționarea, evidența și păstrarea cererilor cu privire la declararea voluntară a mijloacelor bănești și privind aplicarea prevederilor legislației din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Documentul a fost elaborat pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, care prevede că, în procedura declarării voluntare, subiectul declarării mijloacelor bănești urmează să întreprindă un șir de acțiuni1, inclusiv prin intermediul băncilor, iar documentul publicat de regulator stabilește măsurile de precauție

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunţă lansarea concursului de selectare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale. Dosarele la concurs pot fi depuse în perioada 5–14 februarie 2019. Astfel, la concurs pot participa instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, care depun proiecte investiționale pentru realizarea obiectivelor și priorităților de finanțare stabilite de către Consiliul coordonator din cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale.

Este obligat agentul economic pe perioada suspendării activității de întreprinzător să prezinte declarația privind TVA?   În conformitate cu art.30 alin.(3) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii urmează a fi înregistrată, în baza cererii fondatorului/adunării generale, la structura teritorială a Agenţiei Servicii Publice, cu înscrierea menţiunii respective în Registrul de stat al întreprinderilor şi cu înştiinţarea despre aceasta a Serviciului Fiscal de Stat de către structura teritorială a ASP.

Peste 50 de proiecte de asistență externă care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care țara noastră este parte și vor derula pe teritoriul Republicii Moldova, vor beneficia de aplicarea facilităților fiscale și vamale aferente realizării acestora, avându-se în vedere aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale și pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi de aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 72 din 26 mai 2021 privind modificarea și completarea HG 246/2010.

Consolidarea și implementarea unui sistem informațional automatizat performant și operativ de colectare, prelucrare, structurare, evidență, căutare și furnizare a actelor juridice și a informației despre acestea sunt scopurile Conceptului SIA „Registrul de stat al actelor juridice” (SIA RSAJ), noua versiune a acestuia fiind creată și testată de Ministerul Justiției.  Necesitatea asigurării interoperabilității SIA RSAJ cu sistemele informaționale automatizate nou-create, precum și a accesului utilizatorilor la toate versiunile actelor normative, care au fost în vigoare pe parcursul timpului, în funcție de data modificării acestora, au condiționat crearea și implementarea sistemului, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acestuia fiind propus pentru consultări publice.

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

Certificatul de Origine Electronic – eCO este un nou serviciu digital prin intermediul căruia, începând cu anul viitor, vor fi emise în mod electronic certificatele de origine nepreferențiale a fost lansat astăzi, 30 noiembrie 2021, de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.  Serviciul are ca scop facilitarea procedurilor de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și operativă de confirmare a originii produselor.   După cum a menționat Sergiu Harea, președintele CCI, solicitarea certificatului de origine este unul din cele mai accesate servicii  de către antreprenori.

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

În mun. Chișinău poate fi permisă elaborarea şi eliberarea actelor permisive pentru construcţia şi reconstrucţia caselor de locuit particulare, inclusiv a construcţiilor auxiliare pe terenurile private din cadrul cartierelor rezidenţiale cu regim mic de înălţime, situate în subzonele de tip „Re” (subzona destinată pentru revitalizare economică şi socială în perspectivă). Prevederea va fi aplicabilă în condițiile aprobării de către Consiliul municipal Chișinău (CMC) a proiectului deciziei cu privire la reglementarea modului de valorificare urbanistică şi eliberare a actelor permisive aceste terenuri, propus pentru consultări publice.  

Codurile facilităților fiscale și vamale acordate persoanelor fizice conform legislației în vigoare se completează cu codul scutirii 975. În Monitorul Oficial din 8 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 74-O din 18 februarie 2019 cu privire la completarea anexei nr. 5.1 la Ordinul nr. 56-O din 21.02.2008 ”Cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a RM de către persoane fizice și a unor formule tipizate”. Astfel, codul 975 prevede scutiri aplicate la importul mijloacelor de transport clasificate la poziția tarifară 8703 (cu capacitatea cilindrică a motorului de până la 2500 cm3 inclusiv) indiferent de termenul de exploatare,

Începând de astăzi, 2 august și până la 20 august curent, persoanele juridice care activează pe teritoriul țării și au o experiență de cel puțin 3 ani de activitate în domeniul colectării, reciclării, reutilizării și eliminării deșeurilor, pot depune dosarele de participare la Programul de grant destinat gestionării specifice a unor fluxuri de deșeuri în Republica Moldova: uleiuri uzate, anvelope uzate și vehicule scoase din uz.

Proiectul de lege cu privire la Codul vamal a fost aprobat astăzi, 24 august curent, în lectura a III-a și finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere RM– UE. Noul Cod vamal are 11 titluri.

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

Obligativitatea prezentării de către angajatori a formularului IRM19 este prevăzută de art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor.   În contextul în care informaţia din IRM19 este utilizată pe larg la stabilirea a mai multor prestaţii de asigurări sociale de stat, formularul se depune în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă,

În anul 2020 desemnarea procentuală a fost efectuată de către 26776 contribuabili, care au oferit pentru 534 beneficiari – asociaţii obștești, fundaţii și instituţii private înregistrate în Republica Moldova care desfășoară activităţi de utilitate publică și cultele religioase și părţile componente ale acestora înregistrate în țară și desfășoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate. Suma totală validată constituie  5 816 737 lei, comunică Serviciul Fiscal de Stat.   Din numărul total de cereri au fost acceptate 24 960, altele 1816 fiind respinse de autoritatea fiscal pe motivul că  beneficiarul desemnării nu se regăsește în Lista actualizată a beneficiarilor (65 desemnări) și din cauza că contribuabilul persoană fizică avea datorii la impozitul pe venit la data-limită de depunere Formularului CET18 (total 1751 desemnări).

Pentru menținerea forței de muncă calificate și atragerea de noi specialiști, angajatorii au tendința să diversifice pachetul social acordat salariaților, prin oferirea diverselor facilități, cum ar fi:

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.