Activitatea de întreprinzător este activitatea de producere, procesare, comerț, prestarea de servicii și executare a lucrărilor, desfășurată de persoane fizice sau juridice în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-și asigura o sursă de venit, înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus pentru consultări publice un vast proiect de lege ce are drept scop optimizarea, modernizarea și îmbunătățirea mecanismului de reglementare a activității în baza patentei de întreprinzător, eliminarea neclarităților la implementarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, a dezechilibrului fiscal la impozitarea activității patentarilor comparativ cu alte forme de antreprenoriat etc.

În conformitate cu art.103 alin.(1) pct. 271 din Codul fiscal, TVA nu se aplică la importul şi livrarea tractoarelor agricole de la poziţiile tarifare 870191100, 870192100, 870193100, 870194100, 870195100 şi tehnicii agricole de la poziţiile tarifare 842449100, 842482100, 8432, 843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 şi părţi ale acesteia de la poziţiile tarifare 8432, 8433 şi 8437, efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Personalul unităților bugetare va putea beneficia de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate, prevede Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) prin care au fost operate modificări și în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Astfel, suplimentar la sporurile acordate în temeiul art. 10 al Legii nr. 270/2018, bugetarii vor beneficia, după caz, și de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate.

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de azi, 14 decembrie, proiectul de hotărâre ce prevede modificarea unor acte normative elaborat cu scopul reducerii riscurilor excluziunii sociale a imigranților şi asigurării ordinii și securității publice.   Proiectul vizează garantarea drepturilor străinilor privind accesul la măsurile de integrare, serviciile medicale și piața muncii, iar modificările propuse vor permite asigurarea abordării unice vizavi de străini în domeniile menționate.

Potrivit ultimelor modificări operate la Codul contravențional al RM (CC), prin Legea privind modificarea unor acte legislative, nr. 159 din 12.10.2018, în vigoare din 09.12.2018, a fost modificat inclusiv art. 446 ce prevede cazurile în care nu se încheie proces-verbal cu privire la contravenție. Astfel, până la modificările operate prin Legea 159/2018, în cazul constatării unui act contravenţional, potrivit art. 446 alin. (1), agentul constatator nu încheia proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:

La 25 septembrie 2020 a intrat în vigoare Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale, în Monitorul Oficial fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 678 din 10 septembrie 2020 privind aprobarea Metodologiei.   Potrivit documentului, standardele ocupaționale pot fi elaborate de către comitetele sectoriale pentru formare profesională și de entitățile publice și private, cum ar fi: asociațiile profesionale, patronatele, sindicatele, asociațiile obștești, agenții economici, organizațiile din domeniul cercetării și inovării și instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior etc.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

ISQM 1 și ISA 220 (revizuit) înlocuiesc Standardul privind controlul calității ISQC 1 „Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum și alte misiuni de asigurare și servicii conexe” (în continuare – ISQM 1) și Standardul Internațional de Audit ISA 220 „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare”;

Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

Ministerul Economiei și Infrastructurii administrează terenurile aferente bunurilor imobile proprietate publică a statului, inclusiv darea acestora în locaţiune/arendă sau superficie. În Monitorul Oficial din 12 noiembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări și completări la o serie de acte legislative, inclusiv Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Astfel, art. 7 al acesteia care prevede atribuțiile organului abilitat cu administrarea şi procesul deetatizării proprietăţii publice se completează cu noi funcții. Conform acestuia,ministerul se va ocupa de administrarea terenurilor proprietate publică a statului atribuite domeniului public, modul fiind stabilit de către Guvern.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat articolul în care au fost analizate particularitățile contabilității veniturilor din donații voluntare înregistrate de către entitățile bugetare, iar în perioada imediat următoare după apariția ediției nr. 5 (68) au parvenit mai multe adresări din partea abonaților cu solicitarea de a oferi soluții cu privire la contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit de către entitățile din sectorul corporativ și întreprinderile la autofinanțare. Drept răspuns la apelul cititorilor, deja în revista ce va ieși de sub tipar în zilele imediat următoare propunem articolul Lidiei Foalea „Contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit”.

În contextul punerii în aplicare a prevederilor Codului civil (CC) modernizat, venim cu unele precizări ce țin de condițiile de depozitare și păstrare a bunurilor încredințate de clienți unor agenți economici Noțiuni generale

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.