Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti este o declaraţie strict confidențială, nu poate fi transmisă altor persoane, nu se eliberează copii, nu se informează alte organizații despre existența acesteia. Declarația se prezintă doar organelor de urmărire penală și instanțelor judecătorești, în scopul examinării cazurilor de evaziune fiscală. Autoritățile menționate vor utiliza informația numai în acest scop. Organul fiscal poate dezvălui informația în procedurile judecătorești publice sau în baza hotărîrilor judiciare pe probleme legate de utilizarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor persoanelor fizice.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Darea în locaţiune a bunurilor imobile de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – locator) altor persoane fizice similare (în continuare – locatar) are o răspîndire mai accentuată în municipiile republicii, în special, în mun. Chişinău. Cu toate că, aparent, mecanismul de impozitare a veniturilor din locaţiune este destul de clar descris, mai este loc de îmbunătăţire, atît din punct de vedere al administrării fiscale, cît şi al conformării prevederilor mecanismului în cauză. Baza normativă actuală conţine reglementări exprese în art. 901 alin. (34) al Codului fiscal.

Conducerea IFPS şi cea a IFS pe mun. Chişinău au convocat astăzi o şedinţă de lucru cu participarea administratorilor pieţelor din municipiul Chişinău, la care au fost abordate subiecte ce ţin de conformarea fiscală şi eradicarea fenomenului evazionist.

În urma unui control fiscal operativ la un agent economic din capitală, colaboratorii Inspectoratului Fiscal de Stat au depistat o serie de nereguli. Printre acestea — neutilizarea maşinii de casă şi control existente la efectuarea decontărilor în numerar, păstrarea şi comercializarea băuturilor alcoolice pasibile marcării cu timbre de acciz, pe care lipsesc timbrele de acciz, fiind depistate băuturi alcoolice în cantitate de 222 sticle, în volum de 261 litri, păstrarea şi comercializarea băuturilor alcoolice pasibile marcării cu timbre de acciz, care erau cu timbre de acciz cu semnalmente de falsificare, fiind depistate 5 sticle, păstrarea şi comercializarea produselor de tutungerie marcate cu timbru de acciz de tip vechi, în cantitate de 35 pachete, neprezentarea documentelor de provenienţă a mărfii la prima cerere a persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul organelor cu atribuţii de administrare fiscală.

Producătorii de struguri, mere, nuci şi alte fructe şi legume în stare proaspătă nu mai sunt obligaţi să obţină documente de origine de la primăria din localitate. Aceştia pot vinde produsele destinate exportului semnând doar actul de achiziţie în care va fi inclusă o declaraţie pe propria răspundere precum că mărfurile sunt obţinute integral pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, prin semnarea Actul de achiziție, producătorii garantează că fructele şi legume înscrise în acesta sunt produse în ţară, iar exportatorii taie un document de pe lista actelor necesare trecerii frontierei.

Probabil pentru mulţi cetăţeni mai e valabilă ideea că nimic nu este mai complicat şi mai regretabil decît a calcula şi a achita impozite. Absolut încrezuţi în această pretinsă axiomă, deseori se recurge la diverse căi de evitare a obligaţiunilor faţă de stat, care, într-un final, se dovedesc a fi mai puţin eficiente şi semnificativ mai costisitoare.

ANAF va trimite la cursuri angajaţii din aparatul central şi teritorial pentru a învăţa tehnici de comunicare externă, comunicare de criză şi relaţii publice, contractul atribuit în urma unei licitaţii, cu o valoare de circa 200.000 lei, revenind unei asocieri de douã firme, potrivit Mediafax.

La SRL „BBB” a fost efectuat un control fiscal în urma căruia s-a întocmit un act de control fiscal. Contribuabilul a depus cerere prealabilă la IFS pe mun. Chișinău pe marginea actului de control fiscal. Ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de control fiscal. Care este rezultatul examinării unei asemenea cereri și care sunt sfaturile pentru contribuabili în situația expusă în speță? La 18 ianuarie 2011, SRL „BBB” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BBB” a indicat că, la 14 noiembrie 2008, pîrîtul a întocmit actul nr. 5-632532, prin care a majorat cu 725 446 lei suma accizului constatat diminuat, în baza actului de control nr. 5-629961, 5-629912 din 10 septembrie 2008 și deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei nr. 677 din 01 octombrie 2008, emisă de oficiul fiscal Centru, precum și a majorat cu 26 508 lei suma majorării de întîrziere aferentă accizului diminuat.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

În vederea achitării în termen şi integral a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, precum şi reducerea restanţelor, conform Dispoziţiei Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr.5 din 05.04.2012, specialiştii caselor de asigurări teritoriale şi organele de răspundere, implicate în procesul de acumulare a mijloacelor financiare în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), au întreprins un şir de măsuri şi acţiuni planificate.

În prima săptămână a lunii septembrie, activitatea de verificare şi control fiscal operativ desfăşurată de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chișinău a fost orientată spre asigurarea egalității cetățenilor în fața obligațiilor lor fiscale şi menținerea unei concurențe loiale între agenții economici, prin diminuarea susținută a încălcărilor fiscale care afectează veniturile bugetare şi distorsionează mediul de afaceri. Urmărindu-se atingerea obiectivelor stabilite, s-a acţionat pentru:

Potrivit art. 103 alin. (1) pct. 12) lit. g) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, se scutesc de T.V.A.: operaţiile de asigurare şi/sau de reasigurare, inclusiv serviciile de intermediere a acestora.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a participat astăzi la şedința de lucru, convocată în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la care au participat deputatul în Parlament Valeriu Streleţ, alţi oficiali, cât şi reprezentanţii întreprinderilor procesatoare și exportatoare a materiei prime agricole.

Calcularea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare — contribuţii), se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 (Monitorul Oficial nr. 1-4 din 06.01.2000), Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 15 (4053) din 17.01.2012) (în continuare — Lege) şi altor acte legislative. În sistemul public de asigurări sociale de stat sunt stabilite două tipuri de contribuţii obligatorii:

Persoanele fizice suspectate de evaziune fiscală şi care sunt supuse verificării fiscale demarate în urma descoperirii unor discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate vor depune o declaraţie de patrimoniu şi venituri numai la cererea administraţiei fiscale, începând din 2014, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, remis marţi. 'Formularul declaraţiei de patrimoniu şi venituri prevăzut în anexă la proiectul de ordin postat pe site-ul MFP vizează strict acele persoane fizice care în urma unor verificări documentare prealabile amănunţite a tuturor informaţiilor deţinute şi obţinute de ANAF referitoare la veniturile declarate de acestea comparativ cu acumulările lor patrimoniale urmează să fie supuse unei verificări fiscale efective pentru că prezintă un risc semnificativ de nedeclarare a veniturilor realizate. În concluzie, solicitarea depunerii acestei declaraţii de patrimoniu şi venituri nu se va face către toate persoanele fizice şi nici măcar către toate persoanele fizice independente supuse inspecţiei fiscale obişnuite ci numai către acele persoane fizice care în urma verificărilor prealabile prezintă discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate', se menţionează în comunicatul MFP.

Care este procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală şi care elemente obligatorii trebuie să fie respectate de către organul fiscal? Conform art. 216 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilul, în caz de dezacord cu actul de control fiscal, este obligat să prezinte în scris, în termen de pînă la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare.

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

În ultimii ani în Republica Moldova tot mai des se utilizează de către Serviciul Fiscal de Stat practica instituirii posturilor fiscale. Însă acest lucru, pe lîngă beneficiile aduse, creează uneori, inclusiv, nemulţumiri din partea contribuabililor. Potrivit prevederilor art. 146 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, posturile fiscale pot fi staţionare, mobile şi electronice. Postul fiscal staţionar este amplasat într-un loc stabil şi special amenajat, unde îşi exercită atribuţiile. Postul fiscal mobil, asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se deplasează, după caz, în raza teritoriului controlat. Postul fiscal electronic reprezintă o soluţie tehnico-informaţională de transmitere şi stocare în mod electronic a informaţiei, care poate fi utilizată în mod direct sau indirect la determinarea obligaţiei fiscale. Postul fiscal staţionar sau postul fiscal mobil este constituit din cel puţin un funcţionar fiscal şi, în funcţie de caz şi de modul de efectuare a controlului, din angajaţi ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe. Postul fiscal electronic este constituit din soluţia tehnico-informaţională de transmitere a informaţiei în formă electronică, folosind reţelele de comunicaţii, de la contribuabil către sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat.

Declaraţia de avere va trebui depusă numai de către persoanele fizice pentru care există elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală şi care intră în procedura de verificare fiscală, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu.