Consiliul European a adoptat luni un act normativ care acordă ţărilor membre dreptul de a interzice sau de a aproba culturile de organisme modificate genetic /OMG/ pe teritoriul lor, transmite EFE. Luna trecută, Parlamentul European a aprobat şi el compromisul convenit în luna decembrie cu guvernele statelor membre pentru a pune capăt acestui dosar blocat de patru ani.

Sindicaliştii cer majorarea salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor cu 40 la sută. Potrivit lor, din cauza deprecierii leului, angajaţii nu-şi mai pot permite nici strictul necesar. Confederaţia Naţională a Sindicatelor a făcut şi un demers la adresa autorităţilor.

Republica Moldova rămâne lider în regiune dar nu se poate afirma că înregistrează în prezent un progres major în comparație cu alte țări. E mai degrabă vorba de o stagnare — a menționat Jeff Lovit, directorul Asociației de Politică pentru o Societate Deschisă (PASOS) în cadrul unei mese rotunde, organizate de IDIS Viitorul.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

Jean-Claude Juncker (foto), recent-numitul preşedinte al Comisiei Europene, ar putea crea un nou post de comisar, care să se ocupe exclusiv de serviciile financiare, scrie The Financial Times.

La şedinţă au participat delegaţiile statelor-membre ale CSI: Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kîrgîstan,Republica Moldova, Federaţia Rusă,Republica Tadjikistan, Ucraina; reprezentanţii invitaţi ai organelor fiscale din Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Coreea, precum şi reprezentanţii Comitetului Executiv al CSI şi Comitetului de Integrare Eurasiatică (EvrAzEs).

La eveniment au participat delegaţii din 19 ţări membre ale IOTA, pentru a asculta prezentările şi istoriile de cazuri individuale cu privire la diferite abordări de a audita banii în lumea virtuală. Actualitatea evenimentului dat ţine de avansarea dramatică a comerţului electronic (E-comerţ) în ultimii ani, prin faptul că, practic, toţi agenţii economici au un site web de promovare a activităţilor sale sau de oferire a mărfurilor lor. Pentru administrațiile fiscale, controlul asupra vînzărilor efectuate pe internet ridică probleme noi şi complexe în identificarea şi cuantificarea operațiunilor efectuate prin intermediul oricăror activități de întreprinzător. O modalitate de a aborda această problemă este pentru administrațiile fiscale să „urmeze banii” mai degrabă decît să încerce să urmeze căile complexe de tranzacție.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Statele, în calitate de parteneri în schimburile comerciale, recunosc necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internaţională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele sunt motivate pentru a încheia convenţii bilaterale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. La fel de importantă este necesitatea de a revizui şi modifica convenţiile existente care nu mai reflectă nevoile actuale ale statelor şi ale investitorilor.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, împreună cu omologul său ucrainean, Leonid Kojara, au semnat o adresare comună către Comisia Europeană prin care a fost solicitată asistența financiară necesară pentru amenajarea și modernizarea punctului de trecere a frontierei moldo-ucrainene „Unguri-Bronita”. De asemenea, partea moldovenească a mulțumit pentru cooperarea dinamică pe parcursul exercitării de către Ucraina a Președinției OSCE.

Proiectul de lege privind instituirea impozitului consolidat în agricultură a fost retras din parlament la solicitarea Ministerului Finanţelor. Decizia a fost luată vineri de guvern. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, viceministrul Finanţelor, Maria Cărăuş, a menţionat în cadrul şedinţei că implementarea proiectului de lege va atrage după sine mai multe efecte negative, printre care o administrare fiscală complicată, inechitate fiscală între agricultori, prin majorarea presiunii fiscale pentru cei care obţin venituri mici şi diminuarea acesteia pentru cei care obţin venituri mari.

Cel puţin patru miliarde de lei ratează bugetul de stat în fiecare an, din cauza economiei informale. Economiştii spun că această sumă ar putea creşte în următorii ani şi recomandă autorităţilor să întreprindă urgent măsuri de combatere plăţii salariilor în plic. Datele Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei arată că aproape jumătate de milion de moldoveni nu semnează contracte de muncă şi nu beneficiază de garanţii financiare în cazul unor probleme de sănătate.

Comisia Europeană a propus ca fondul de rezervă de 40 mld. euro actualmente destinat susţinerii balanţei de plăţi a statelor UE nemembre ale zonei euro să fie pur şi simplu convertit într-un fond de rezervă destinat recapitalizării băncilor din aceste state.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Astăzi, 29 noiembrie 2013, leul moldovenesc împlinește 20 de ani de la fondarea sa. Leul moldovenesc este moneda națională a Republicii Moldova și este compus din 100 de subunități care se numesc bani, iar codul internațional prin care este descris valuta este ISO 4217 MDL. La moment MDL se divide în 9 tipuri de bancnote și în 4 tipuri de monede.

La momentul introducerii cotei 0 pentru impozitul pe activitatea de antreprenoriat au fost ample dezbateri privind opurtunitatea acestei măsuri. Din 2007, de la introducerea cotei zero, despre acest subiect s-a uitat: nu au fost realizate analize, care să estimeze efectele acestei măsuri pentru economia Republicii Moldova şi nici la nivel de opinii nu au fost formulate aprecieri clare privind eficienţa acestei acţiuni. În acest context, articolul dat reprezintă o primă tentativă de evaluare a efectelor aplicării impozitului 0 pe profit asupra activităţii economice. Concomitent autorul se expune referitor la reintroducerea impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat. Anul 2007 a fost marcat de realizarea unor măsuri economice neordinare: introducerea cotei 0 la impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat, amnistierea fiscală şi legalizarea capitalului. Realizarea acestor acţiuni urma să impulsioneze activitatea economică. Introducerea cotei 0 la impozitul pe venit, în comparaţie cu celelate măsuri, ce au un impact pe termen scurt, trebuia să asigure efecte pe o perioadă mai lungă de timp. Se spera că cota 0 pentru impozitul pe profit va contribui la accelerarea creşterii economice, în special, datorită dinamizării activităţii investiţionale. Reducerea impozitului pe venit ar fi determinat majorarea profitului nedestribuit al companiilor, în felul acesta sporind capacităţile investiționale ale firmelor. Concomitent, se aştepta că această măsură va spori atractivitatea investiţională a Republicii Moldova pentru agenţii economici din străinătate.