La 22 octombrie 2013 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr. 233–238) au fost publicate noile acte normative contabile care cuprind 16 Standarde Naţionale de Contabilitate (SNC), 2 Indicaţii metodice şi Planul general de conturi contabile. Aceste acte au fost aprobate prin ordinele Ministerului Finanţelor nr. 118 „Privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate” şi nr. 119 „Privind aprobarea Planului general de conturi contabile” din 06.08.2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 177–181 din 16 august 2013).

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Astăzi, 11 iunie, Membrii Cabinetului de Miniştri au aprobat în cadrul şedinţei de Guvern proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind constituirea Centrului pentru Excelenţă în Finanţe. Documentul a fost întocmit la Bled, Slovenia, la 3 septembrie 2013. Acordul privind constituirea Centrului pentru Excelenţă în Finanţe (CEF) a fost semnat la Ljubljana, la 11 decembrie 2013, în conformitate cu Decretul Preşedintelui din 31 octombrie 2013.

Un român face, în medie, şapte tranzacţii pe an cu cardul, iar suma plătită anual este de 257 de euro, foarte departe de nivelul din alte ţări europene, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Românii plătesc doar de şapte ori cu cardul într-un an, nivel similar cu cel al grecilor şi aproape dublu faţă de bulgari (4), însă mult mai puţin decât următorii clasaţi – ungurii (27), italienii (28), cehii (30), slovacii şi polonezii (câte 32), potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) despre plăţile cu cardul în Uniunea Europeană (UE).

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20131)2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2013 s-au cifrat la 195,6 mil. dolari SUA, cu 2,1% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 4,6% mai mult comparativ cu luna septembrie 2012.

România a avut anul trecut a doua cea mai mare rată a insolvenţelor raportate la numărul de firme active din Europa Centrală şi de Est, de 6,44%, iar numărul insolvenţelor deschise pe parcursul anului a fost dublu faţă de cel din Ungaria, unde sunt cu 30% mai puţine companii active, potrivit Coface.

Analiza practicii internaționale denotă faptul, că utilizarea documentelor primare cu regim special în calitate de formular imprimat pe hîrtie cu însemne de protecție, reprezintă mai degrabă o excepție decît o regulă generală. Astfel, în Republica Slovacă, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Norvegia, Kazahstan, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Austria, Germania, Italia, Cehia, Lituania, Latvia, România se utilizează formulare (invoice-uri) imprimate de către entități, fiind stabilite anumite cerințe privind informația care urmează a fi reflectată în acestea, fără a stabili cerințe în partea ce ține de semnele de protecție pentru hîrtie.

Comisia Europeană (CE) a plasat Italia pe lista statelor monitorizate pentru dezechilibre economice, din cauza îndatorării ridicate a statului şi competitivităţii scăzute, şi a avertizat Franţa că va rata ţinta de deficit bugetar dacă nu ia măsuri. Executivul UE a analizat economiile a 17 state UE despre care consideră că sunt afectate de dezechilibre economice. Regulile UE prevăd că dacă dezechilibrele sunt considerate excesive într-o ţară, aceasta trebuie să adopte măsuri de remediere a situaţiei suab supravegherea Comisiei sau riscă să fie amendată, scrie Reuters.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

La Forum au participat reprezentanţi din 11 ţări membre ale OCEMN (Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Ucraina), 13 state cu statut de observator (Republica Arabă Egipt, Republica Austria, Republica Belarus, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Italia, Republica Polonia, Republica Slovacia, Republica Tunisia, SUA, UE) şi 1 organizaţie internaţională – OCDE.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a întreprins, în perioada 12-14 decembrie curent, o vizită de lucru în Slovenia, unde a participat la Dialogul la nivel înalt privind Administrarea şi Conformarea Fiscală. La forul de la Ljubljana, Ion Prisăcaru a fost invitat de către Centrul de Excelenţă în Finanţe.

24 de administraţii fiscale din ţările membre ale IOTA au participat la evenimentul care vizează abordarea modalităților de utilizare eficientă a analiticii predictive și analizei intelectuale a datelor în administrația fiscală. Scopul atelierului vizează atît modul în care analiza intelectuală a datelor poate furniza o cunoaștere extinsă a bazei contribuabilului printr-o integrare sistematică și prelucrare a datelor

O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de 3 ori mai multe fata de media UE, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, conform unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Astfel, Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul «Paying Taxes 2014», raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC, o urcare de 2 locuri fata de pozitia 136 ocupata anul trecut. In acest sens, Romania e devansat de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).

Volumul şi spectrul serviciilor medicale incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală este în creştere constantă, iar persoanele asigurate solicită tot mai multe servicii ca urmare a îmbătrânirii demografice. Acesta este situaţia atestată în rapoartele OMS, BNS, Ministerului sănătăţii, CNAM pentru ultimii trei ani, care relevă necesitatea majorării graduale a cheltuielilor publice pentru sănătate.

Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012, iar dacă ţara ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică al Romaniei.

Reţeaua PEM PAL (Managementul Cheltuielilor Publice Învăţare Asistată de Omologi), a fost lansată în anul 2006, cu suportul Băncii Mondiale, cu scop de a sprijini reformele în domeniul cheltuielilor publice şi managementului financiar în 22 de ţări din Europa şi Asia Centrală, prin promovarea capacităţilor şi schimbului de informaţii între colegi. Reţeaua PEM PAL reuneşte specialişti în Comunităţi Practice: buget, trezorerie şi audit intern. Toate cele trei Comunităţi Practice se întîlnesc periodic pentru aşi împărtăşi experienţele şi pentru a identifica soluţii practice pentru problemele prioritare legate de implementarea reformei managementului financiar public.

Circa 1,45 milioane persoane munceau 'la negru' la nivelul anului 2012, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economia românească, potrivit raportului pe anul 2012 al Consiliului Fiscal. Contribuţiile la asigurările sociale 'contribuie' cu circa 24% la evaziunea fiscală totală din România, în principal prin intermediul fenomenului de 'muncă la negru' (salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza Anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

În timp ce la noi în ţară se discută încă despre oportunitatea metodelor indirecte de estimare a veniturilor, despre secret bancar, notarial, despre atribuţiile organului fiscal, etc., diferite administraţii fiscale, din ce în ce mai mult, intensifică lupta cu non-conformarea fiscală din partea contribuabililor, care deţin activele ascunse în străinătate, în general, şi în zonele off-shore, în particular.