Începem în forță un an nou plin de evenimente, schimbări în diferite domenii și provocări. După ce am oferit contribuabililor în primele zile ale lunii ianuarie ediția actualizată a Codului fiscal, în februarie venim cu primul număr din anul 2020 al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care deja de 9 ani este alături de contribuabili pentru a-i ghida în implementarea corectă a legislației fiscale. Astfel, în articolul elaborat de către secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, șeful adjunct al Direcției politici fiscale și vamale, Corina Alexa, și consultantul principal din aceeași direcție, Inga Catană, sunt descrise detaliat principalele aspecte ale politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Textul este publicat în rubrica Practica fiscală.

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) anunță despre iniţierea elaborării proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022 (Proiect). Astfel, începând cu data de 2 octombrie 2019, MADRM, în procesul de elaborare a Proiectului de hotărâre de Guvern, este în așteptarea propunerilor, sugestiilor și recomandărilor tuturor părților interesate pentru definitivarea proiectului menționat. Acestea pot fi expediate, până la data de 2 noiembrie curent,

Art. 5 alin. (1), (2) şi (3) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 prevede că, orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul pentru a fi consultată şi reprezentată de acesta în materie juridică. Totodată, în condițiile art. 75 alin. (1) din CPC, în proces civil persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Conform alin. (7) al art. 80 din Codul de procedură civilă (în continuare – CPC), împuternicirile date avocatului se atestă printr-un mandat eliberat de reprezentat şi certificat de avocat.

Este obligată întreprinderea care a efectuat livrări impozabile cu TVA în sumă de 100 mii lei, să se înregistreze ca subiect al TVA, dacă a efectuat, în aceiaşi perioadă, şi import de servicii în sumă de 1,15 mil. lei? Una din normele cunoscute din Codul fiscal (CF) este cea privind obligativitatea contribuabilului de a se înregistra ca subiect plătitor al TVA prevăzută la art. 112 alin. (1) din CF, conform căreia subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice specificate la

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederile Titlului II al Codului fiscal, art.175 și art.176, Capitolul 5 din Codului fiscal. În scopul executării restituirii supraplății impozitului pe venit, persoana fizică în primul rând urmează să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. În cazul solicitării restituirii, restituirea se va efectua numai dacă contribuabilul nu are restanțe. Persoana fizică poate solicita restituirea în cazurile:

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Acordarea despăgubirilor morale solicitate de salariaţi în cadrul conflictelor de muncă este recunoscută, în mod expres, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribuite ale individului care îi definesc personalitatea. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, ce reies din normele dreptului internațional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, include şi principiul „obligativitatea reparării integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral cauzate salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă” ( art. 5 lit. k) din Codul muncii (CM)).

În cadrul vizitelor fiscale și a activității de control efectuate la contribuabili de către angajații Serviciului Fiscal de Stat uneori se constată că, la stingerea obligațiilor fiscale, entitățile nu țin cont de cronologia stingerii obligațiilor fiscale. Faptul ne impune să venim cu explicații suplimentare ale acestui aspect. Astfel, cronologia stingerii obligațiilor fiscale este reglementată de art. 179 din Codul fiscal (CF), alin.(1) al căruia prevede că stingerea obligațiilor fiscale are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

Conform modificărilor operate la Codul de procedură penală prin Legea nr. 49 din 23.03.2018, începând cu 1 octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are statutul de organ de constatare pentru infracțiunile prevăzute la art. 241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal (art. 273 Cod de procedură penală).

În Monitorul Oficial nr. 229-233 din 11.09.2020 a fost publicat Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638 din 26.08.2020. Noul Regulament vine să asigure concordanța dintre prevederile actelor normative secundare cu noile dispoziții ale Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), care a fost modificată prin Legea nr. 169 din 26.07.2018.   Astfel, noul Regulament stabilește mecanismul de inițiere și desfășurare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări. În sensul Regulamentului, achiziție publică de lucrări reprezintă fie achiziția lucrărilor, fie atât achiziția lucrărilor, cât și proiectarea lucrărilor de construcții de orice

Pentru înregistrarea în baza contractului de societate civilă a drepturilor care se supun înregistrării, contractul trebuie să fie autentificat notarial. Dacă contribuţia la societatea civilă constă din drepturi înregistrate, cu execepţia cazului în care contractul prevede altfel, dreptul se înregistrează în favoarea tuturor participanţilor potrivit cotelor stabilite în contract. Agenția Relații Funciare și Cadastru a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern ce conține modificări în unele actele normative în vigoare. Astfel, se propune completarea Legii cadastrului bunurilor imobile cu un articol – 409 ce va stabili înregistrarea drepturilor în baza contractului de societate civilă.

Constituie sau nu import de servicii utilizarea vagoanelor marfare a întreprinderilor din străinătate pe teritoriul Republicii Moldova? În temeiul deciziei SFS, la un contribuabil din Republica Moldova a fost efectuat controlul fiscal la faţa locului prin metoda de verificare tematică privind corectitudinea şi plenitudinea calculării şi achitării la buget a TVA, confirmarea sumelor TVA spre restituire din buget conform declaraţiilor TVA pentru perioadele fiscale supuse controlului (anul 2016), aprecierea spre restituire din buget a sumei TVA aferente livrărilor de servicii la export impozitate cu TVA la cota „zero”, în conformitate cu prevederile Codului fiscal (CF) în vigoare pentru perioada respectivă.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunități pentru preluarea celor mai bune practici ale companiilor IT estoniene în materie de dezvoltare, administrare și asigurare a securității cibernetice ale sistemelor informaționale utilizate în domeniile finanțelor publice, achizițiilor publice și fiscal. Acesta este primul bilanț al vizitei de studiu, efectuată recent la Tallinn de o delegație a CTIF, condusă de directorul adjunct al Centrului, Vadim Muntean. Vizita delegației CTIF a fost organizată cu concursul ambasadei Republicii Moldova în Estonia în cooperare cu Departamentul relații internaționale și UE al Ministerului Finanțelor al Republicii Estonia.

În primele trei luni ale anului 2019, numărul apelurilor preluate de Centrul unic de apel 080001525 al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), deservit de operatorii Direcției asistență clienți din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a crescut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu peste 16% și a depășit cifra de 68,3 mii. În acest interval de timp, fiecare din cei 19 operatori ai CTIF a preluat zilnic de la 70 la 100 de apeluri adresate Centrului unic de apel. Oleg Vîrlan, șef al Direcției asistență clienți din cadrul CTIF, explică creșterea numărului de apeluri prin faptul că în fiecare an tot mai mulți contribuabili,

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional. Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.