La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

Prin fuzionarea Inspectoratului Ecologic de Stat și a Serviciului Piscicol va fi creat Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în contextul reformei instituțiilor abilitate cu funcţii de control de stat și va exercita controlul activităţilor ce tin de toate domeniile de mediu. În Monitorul Oficial din 22 iunie a fost publicat Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului,

I. Partea III Procesul de notificare privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Etapa 3 — Procesul de notificare Prin procesul de notificare înțelegem autentificarea în Registru (crearea unui cont/profil), completarea notificării (17 etape) și depunerea acesteia la Centru. Înainte de a depune notificarea, este absolut necesar să faceți cunoștință și să vizualizați „Ghidul privind procedura înregistrării operatorilor și a sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal” și “Manualul operatorului” care pot fi accesate pe pagina-web oficială a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (în continuare Centru). Vizualizarea acestora va facilita procesul de notificare, din motiv că se descrie într-un lux de amănunte procedura de notificare, inclusiv și procedura tehnică.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Stimați cititori, P.P. „monitorul fiscal FISC.md”, vine și în ediția cu nr. 3(51) cu informații utile și actuale pentru Dvs. În această ediție vă propunem articolele autorilor noi: Elena Taban – contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar, Olga Donciu – contabil practician, magistru în drept și Alexandru Ciuș — consilier pentru soluționarea contestațiilor, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. În această ediție vă propunem să citiți continuarea articolului despre Aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, scris de inspectorul principal, Direcția generală metodologia impozitelor și taxelor, SFS, Galina Șpac. Prima parte a acestui articol a fost plasată în ediția nr. 2(50).

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Astăzi intră în vigoare Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii sociale de alimentație în instituțiile de învățământ. Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 23 din 06.02.2019 cu privire la aprobarea acesteia a fost publicat în Monitorul Oficial din 8 februarie 2019. Documentul prevede că participant la procedura de achiziție publică poate fi orice operator economic rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane, care are dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în condițiile Legii privind achizițiile publice.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,În cazul transferării sumelor la contul creditorului, creanţa se consideră stinsă din momentul în care suma datorată este înscrisă în contul creditorului” din art. 41 alin. (3) din Codul de executare (CE), ridicată de către autorul sesizării în dosarul nr. 2-4479/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Prin încheierile executorului judecătoresc s-a dispus intentarea procedurii de executare în baza titlului executoriu, emis de Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, privind încasarea de la Compania de asigurări ,,Z” (CA „Z”) în beneficiul cetățeanului ,,X” şi BC ,,Banca comercială” SA a despăgubirii de asigurare în mărime de 311096 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 97428,40 lei şi a penalităţii în mărime de 55997,28 lei (în total, 464521,68 lei),

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Curtea Constituțională a decis că dreptul la asigurare obligatorie de asistență medicală din contul statului poate fi oferit nu doar mamelor cu patru și mai mulți copii, dar și taților acestora. În Monitorul Oficial din 1 februarie a fost publicată Hotărârea pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și din Regulamentul privind acordarea/ suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală și ale HG nr.1246.

Se amendează contribuabilul pentru neeliberarea facturii fiscale, în cazul în care între părţi sunt divergenţe privind serviciile prestate, iar litigiul se examinează în instanţa de judecată?

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

O procedură de executare intentată de executorul judecătoresc acordă creditorului și debitorului drepturile și obligațiile reglementate de Codul de executare (CE). Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes a fost emis documentul executoriu, iar debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se abţină de la efectuarea lor.

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 380 din 25 aprilie 2018, a fost publicat în MO din 27 aprilie. Documentul prevede că peste şase luni de la data publicării Hotărârii Cancelaria de Stat va elabora un modul separat pentru pagina web controale.gov.md, care va conține două secţiuni: prima – pentru asigurarea votului on-line în scopul selecției asociațiilor de afaceri în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor pentru fiecare organ de control; cea de-a doua – informații privind componența Consiliului pentru soluționarea disputelor pentru fiecare organ de control și lista asociațiilor din domeniul de afaceri incluse în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor.

Curtea Supremă de Justiţie vine cu concretizarea condiţiilor de anulare,prin procedura revizuirii, a amenzilor aplicate de fisc în cazul în care norma a fost declarată neconstituţională. Amintim, că la 30 ianuarie 2018 Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 2 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, a declarat neconstituționale textele ,,activității fără licență” şi ,,amendă în mărimea venitului brut” din articolul indicat.

Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale (CC), instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

În cadrul cauzei judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul – persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat, acceptate de instanță. În cadrul procedurii de examinare a recursului, avocatul întreprinderii a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale pentru a examina prevederile art. 88 din Codul civil, deoarece, în opinia sa, prevederile acetuia nu conţin criterii clare, previzibile şi accesibile, care ar justifica aplicarea unei asemenea măsuri de asigurare.