Un primar dintr-o localitate rurală a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea acestuia. Primarul a emis o dispoziție prin care și-a numit fiul în funcția de administrator al site-ului oficial al primăriei. Ulterior, urmare a notificării Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat și sesizării ANI, primarul a anulat documentul emis în privința fiului său. Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare prin care a documentat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și a inițiat procesul contravențional.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

În practica Serviciului Fiscal de Stat (SFS), tot mai frecvent, se atestă situații în care persoanele (fizice sau juridice) solicită restituirea din buget a amenzii contravenționale achitate, din motiv că decizia de aplicare  a sancțiunii a fost anulată de către instanța de judecată. De multe ori, însă, aceste solicitări nu pot fi realizate, din cauza unor omisiuni ale persoanelor. În acest articol vom prezenta care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse de persoană pentru ca aceasta să poată beneficia de restituirea unei amenzi contravenționale care a fost achitată.

Pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, precum şi pentru a garanta executarea, la Codul contravenţional prin Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (în continuare – CC) au fost operate completări care stabilesc măsurile procesuale de constrângere aplicate în cadrul procesului contravenţional: Amenda judiciară;Punerea sub sechestru.

Încasările Serviciului Vamal în primele 3 luni ale acestui an se cifrează la peste 5,3 mld. lei, în creștere cu 776 mil. lei (17%) față de încasările din aceeași perioadă a anului precedent. Doar luna martie a anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 2 mld. lei, cu peste 196 mil. lei mai mult (circa 11%), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Pe parcursul lunii trecute, au fost perfectate 47 394 de declarații vamale și constatate 285 de încălcări ale legislației vamale.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

Astăzi, 24 august 2020, intră în vigoare noi prevederi ce țin de procedura de primire și de soluționare a plângerilor de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).   Astfel, începând de astăzi,  în cazul în care persoanele fizice (în continuare - subiectul de date cu caracter personal) consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerinţele Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133/2011, pot înainta CNPDCP  o plângere în termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării, cu realizarea în prealabil, după caz, a drepturilor prevăzute la art. 12, 13, 14, 16 și 17.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

SC „X” SRL prezenta şi difuza prin internet informaţie publicitară despre activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, pentru urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări, construcţii de clădiri sau construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare etc., inclusiv plasarea şi difuzarea informaţiei publicitare de proiectare a tuturor sistemelor. Cu toate acestea, la accesarea paginii www.licenţiere.gov.md, compartimentul „verifică licenţa” şi indicarea datelor SC „X” SRL s-a constatat lipsa deţinerii licenţei, prin ce se încălca prevederile art.8 alin.(1), (3), (9), (11) lit.c) și art.10 alin.(1) lit.g) a Legii nr.1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate.

Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

Majorarea costului unităţii convenționale de la 20 de lei la 50 de lei în anul 2017 nu a avut un impact major asupra cetățenilor. Conform unor date prezentate în cadrul Ședinței Platformei de control parlamentar al securității rutiere, numărul de accidente produse nu a scăzut, acesta fiind unul din obiectivele majorării întreprinse. „Majorarea costului nu a adus beneficii din punct de vedere al numărului de accidente produse în Republica Moldova. Deși la buget a crescut suma încasată din penalități, a crescut și numărul penalităților neîncasate.

Astăzi, 24 septembrie 2018, intră în vigoare prevederile Legii nr. 195 din 27 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr. 195) (MO nr. 321-332, art. 539), prin care au fost efectuate modificări la Codul penal al RM (în continuare – CP) și la Codul contravenţional al RM (în continuare – CC), în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în domeniul tichetelor de masă. Scopul acestei Legi este crearea cadrului legal, unitar și coerent, orientat spre conformarea și respectarea prevederilor legale de către toți subiecții, precum și evitarea situațiilor de diminuare a obligațiilor față de bugetul public național.

În perioada 09-15 decembrie 2019, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 503,1 mil.lei, fiind perfectate 12.583 de declarații vamale. Pe parcursul săptămânii trecute, au fost constatate 131 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 73 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Tot în perioada vizată, au fost întocmite 59 de procese-verbale cu privire la contravenție și aplicate amenzi în sumă de peste 201 mii de lei.

Executivul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova. Amendamentele vor contribui la prevenirea săvârșirii contravențiilor, prin majorarea sancțiunilor, diminuarea riscurilor de corupție în cazul contravențiilor aplicate șoferilor, dar și la eliminarea încălcării unor drepturi constituţionale ale persoanei. Potrivit noilor modificări, pentru alertele false la serviciile specializate amenda se dublează, astfel încât vinovații vor achita până la 3000 de lei, față de 1500, cât este acum sancțiunea.

Fluxurile de procesare în cadrul procesului de evidență a amenzilor contravenționale vor fi automatizate, iar cooperarea dintre autoritățile care au aplicat amenzi va fi optimizată prin implementarea unei soluţii moderne de e-guvernare ce va oferi un serviciu public calitativ şi va spori transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (SIA „RAC”).

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional. Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor sunt vărsate în bugetul de stat.

Ce sancțiuni pot fi aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controalelor efectuate pentru verificarea corectitudinii stabilirii prețurilor pentru produsele social importante? Prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 3 din 23 martie 2020, a fost instituit moratoriul, până la data de 1 iunie 2020, asupra controlului de stat, cu anumite excepții prevăzute de aceeași Dispoziție. Una din excepții este neaplicarea moratoriului asupra controlului modului de formare şi aplicare a preţurilor.