Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Guvernul a aprobat în ședința din 4 iulie curent Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova. Obiectivul acestuia constă în reglementarea modului de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele fizice rezidente, a modului de determinare a scutirilor și deducerilor la care are dreptul contribuabilul, a modului de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice rezidente.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Agentul economic, la achitarea în rate a impozitului pe venit în anul 2015, a format supraplata de un mil. de lei.

În corespundere cu dispoziţiile prevăzute de art. 8 (1) (a) i) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT), 1994 (în continuare, Acord) la care Republica Moldova este parte:

La efectuarea transferului bancar debitorul nostru a indicat eronat destinaţia plăţii (o mică parte era împrumut, partea mai mare – datorie conform facturilor fiscale pentru marfa furnizată), specificând toată suma drept restituirea împrumutului. Putem întoarce suma pentru ca la transferul repetat să fie indicată corect destinaţia plăţii?

1. (29.2.3.57) Există o limită de vârstă a persoanei întreținute la aplicarea scutirii prevăzute de art.35 alin. (2) din Codul fiscal?

În scopul executării Legii fondului de susținere a populației, Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului material, care a fost publicat în Monitorul Oficial din 16 februarie curent. Documentul reglementează modul, termenul de stabilire și plată a ajutorului material și de compensație parțială a cheltuielilor, cuantumul acestora, beneficiarii, etc. Astfel, în conformitate cu Regulamentul, de dreptul la ajutor material anual beneficiază:

Întreprinderea are încheiat un contract cu un cumpărător rezident din Moldova, la marfă se aplică TVA 20%, valuta stabilită în contract este dolarul SUA. Marfa se livrează, dar achitarea se face peste de 30 zile, respectiv, cursul valutar este diferit. 1) Cum se facturează diferența de curs valutar (ce înscriere se face în factură? Diferența de curs? 2) În caz că diferența e negativă, ea este deductibilă fiscal? 3) TVA se aplică la diferența de curs și în caz că e negativă e deductibilă?

Aspecte generale Pe pagina web1 a Ministerului Finanţelor, în conținutul versiunii plasate a IFRS2, recepționate la 4 ianuarie 2018, se regăsește și Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 „Contracte de leasing”. Noul standard, care va înlocui actualul IAS 17 „Contracte de leasing”, devine obligatoriu pentru perioadele de raportare cu începere de la 1 ianuarie 2019. Aplicarea anticipată este permisă entităților, care utilizează deja IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienții”3.

Ordinul: Anexa A Termeni definiţi Prezenta anexă este parte integrantă din prezentul standard. data începerii derulării unui contract de leasing (data începerii derulării: Data la care un locator pune la dispoziția locatarului, pentru utilizare, un activ-suport.

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

Capitalism traditional Ai două vaci. Vinzi una şi cumperi un taur. Cireada se înmulteşte iar economia prosperă. Le vinzi şi ieşi la pensie cu câstigul.

dispune de statut de „întreprindere pasivă”? Conform art. 31 alin. (1) din CF, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Potrivit Capitolului 3 din Codul Fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

În cazul în care contribuabilul persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător înregistrează datorii aferente achitării impozitului pe venit la momentul depunerii Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET15), poate fi compensată această datorie cu suma impozitului pe venit achitată în plus pentru anul precedent? Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15) precum și modul de completare a acesteia sunt reglementate prin HG nr. 834 din 1 decembrie 2015.

Ministerul Finanțelor a transferat către Banca Națională a Moldovei suma care acoperă dobânzile și costul valorilor mobiliare de stat (VMS) cu maturitatea de un an, emise în toamna anului trecut. Transferul respectiv privește executarea unor obligații de plată care derivă din garanțiile de stat, acordate BNM pentru creditele de urgență în anii 2014 și 2015.

În practica contabilă deseori recunoașterile faptelor economice se fundamentează nu doar pe estimări, raționamente și diverse practici, cât pe prevederi exacte. Sub acest aspect, poate fi privită și aplicarea noțiunii de „beneficii economice”, care reprezintă un criteriu general în recunoaștere, dar care nu este îndeajuns definit și nici explicat, provocând în practica contabilă întrebări la aplicarea acestei noțiuni.

Regiunile Republicii Moldova sunt de4-4,5 ori mai subdezvoltate decât municipiul Chișinău. La nivel regional PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare este mic.