Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Conform art.93 pct.18) CF, investiții (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparația capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

În conformitate cu prevederile pct.189 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale” (INC), entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care ele fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori și a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare. Menționăm, că în cazul dat entitatea poate, însă nu este obligată să reevalueze imobilizarea necorporală sau corporală dacă aceasta complet a fost amortizată și ulterior este utilizată în activitatea sa. Această situație apare din cauza necoinciderii duratei de amortizare determinată la recunoașterea inițială a activului imobilizat cu durata efectivă de utilizare.

În contabilitatea financiară veniturile și pierderile rezultate din operațiile de ieșire ale mijloacelor fixe se determină conform SNC „Imobilizări corporale și necorporale”.

În baza contractului de comodat, întreprinderea a primit mijloace fixe destinate utilizării în procesul de producție. În cadrul desfășurării activității, entitatea a înregistrat cheltuieli de reparație pentru schimbarea unor piese în utilajele primite în comodat. Cheltuielile suportate vor fi deductibile în scopuri fiscale? Cum urmează a fi calculată limita de 15% din suma contractului dacă clauzele contractuale reglementează luarea în folosință cu titlu gratuit?

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Autoritățile intenționează să opereze mai multe modificări în procedurile de acordare a subvențiilor în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobat în ședința Executivului din 27 aprilie curent.   Astfel, în cadrul primei tranșe a subvențiilor în avans pentru măsurile ce vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, dezvoltarea localităților și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole vor fi acordate 80% din valoarea subvenției aprobate.

Aplicarea Planului de remediere în procedura contravențională reprezintă un beneficiu pentru persoana vizată, întrucât în acest caz acesteia nu i se va aplica o sancțiune contravențională, dar i se va acorda un termen pentru remedierea încălcării. Planul de remediere reprezintă o anexă la procesul-verbal cu privire la contravenție, în care agentul constatator stabilește,

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Pe data de 25 aprilie anul 2024, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanţelor nr. 44/2024 (în continuare – OMF nr. 44/2024) cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

În trimestrul I al anului curent, au fost date în exploatare 1011 locuințe cu suprafața totală de 93,4 mii m², ceea ce este în scădere cu 10,5% față de perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. După mediul de rezidență, ponderea cea mai mare a locuințelor date în exploatare s-a înregistrat în mediul urban – 813 locuințe cu suprafața totală de 70,0 mii m2. Comparativ cu ianuarie-martie 2019, acest indicator s-a diminuat cu 15,1%. În același timp, în mediul rural au fost date în exploatare 198 locuințe cu suprafața totală de 23,4 mii m2, ceea ce constituie cu 6,8% mai mult față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019.

În activitatea contabililor deseori apare întrebarea privind diferența dintre col. 3 (valoarea amortizabilă) și col. 4 (valoarea de intrare/valoarea de intrare capitalizată) din Registrul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin HG nr. 704/2019, în continuare – Regulament) și dacă sunt necesare ambele coloane.

Guvernul, în cadrul ședinței din 6 iunie anul curent, a aprobat proiectul noii redacții a Codului subsolului, elaborat de către Ministerul Mediului în vederea asigurării unui nivel cât mai înalt de transparență în activitatea instituțiilor care reprezintă interesele statului în domeniul

Raporturile de muncă ar trebui să fie formalizate în scris, însă, în practică, apar frecvent situații în care angajatul își îndeplinește atribuțiile fără un contract de muncă oficial. În astfel de cazuri, dovedirea faptului angajării devine complicată, mai ales dacă angajatorul neagă existența raportului de muncă. Existența unor înțelegeri informale, a unor

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Întreprinderea de transport internațional a efectuat un transfer pentru procurarea mijlocului de transport din Germania. O companie nerezidentă propune perfectarea unui contract de arendă pentru a folosi mijlocul de transport procurat de compania rezidentă a RM  în desfășurarea activității sale în Europa. Lunar rezidentul va elibera invoce-ul pentru arendă. Poate rezidentul să transmită bunul în arendă fără a-l înregistra în RM? Vehiculul va fi înregistrat în contabilitate, actul de dare în exploatare va fi perfectat. Are compania dreptul să calculeze amortizarea? Apar obligații ce țin de repatriere?