Entitatea X donează unei instituții de cult lunch-uri, nefiind activitate de bază. Se permite în acest sens deducerea TVA?

În conformitate cu art.93 pct.3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia

Marketingul, distribuirea și/sau comercializarea în Republica Moldova a instrumentelor financiare derivate, de tipul celor binare, care reprezintă un instrument financiar derivat decontat în numerar în care plata unei sume monetare fixe depinde de apariția unuia sau mai multor evenimente specificate în raport cu prețul, nivelul sau valoarea activului suport

Prin prisma Legii nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) au fost efectuate modificări la Capitolul 112 al Titlului V din Codul fiscal nr.1163/1997 (CF) în partea ce vizează reguli speciale privind determinarea prețurilor de transfer conform principiului lungimii brațului.

În prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, sînt stabilite persoanele care, în mod obligatoriu, urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată. Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995, lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

La data de 29 noiembrie 2024, Ministerul Finanțelor a lansat spre consultare publică proiectul Ordinului Ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului MF nr. 9 din 2024 privind aprobarea regulilor de implementare a prețurilor de transfer. Modificările propuse au drept scop alinierea cadrului secundar privind prețurile de transfer la modificările aduse Codului Fiscal.

Persoana juridică plătitoare de TVA importă animale vii și achită servicii de transport internațional și servicii veterinare prestate de nerezidenți, aceste servicii fiind cu cota de TVA 0%. Ulterioar, animalele sunt vândute pe teritoriul Republicii Moldova. Care este regimul TVA în situația descrisă?

Conform art. 22611 alin. (5) lit. i) din CF se vor raporta informaţiile despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației.

Începând cu anul 2025, cadrul fiscal al Republicii Moldova trece printr-o transformare profundă în ceea ce privește raportarea informațiilor colectate din surse indirecte. Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) , au fost extinse semnificativ responsabilitățile de raportare pentru trei categorii-cheie: băncile, agenții economici și societățile de plată. Aceste modificări nu doar aduc transparență în gestionarea tranzacțiilor financiare, dar pun accent și pe conformarea fiscală.

Care este regimul fiscal al TVA aferent plăților suplimentare percepute pentru depășirea concentrațiilor maxime admisibile la deversarea apelor uzate în rețelele de canalizare în contextul noilor prevederi ale Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, în vigoare din 13 ianuarie anul 2025?

Serviciul Fiscal de Stat informează că în anul 2023, din totalul veniturilor acumulate la bugetul public național, suma încasată în scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor restanțieri constituie 2 995 516,7 mii lei, inclusiv:

În conformitate cu art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, prin livrare de mărfuri se înțelege: transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită / cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală,

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că termenul limită de prezentare a informației de către subiecții prezentării informațiilor din surse indirecte indicați în art.22611 din Codul fiscal pentru perioada anului 2023 este către data de 26 februarie 2024. Potrivit prevederilor Codului Fiscal, subiecții vizați sunt:

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

Situație: Valoarea de bilanț a mijlocului fix (unitate de transport) gajat la bancă este de 1 930 000 lei, soldul creditului – 1 320 000 lei. Creanța a fost cesionată de entitate unei persoane fizice, care a achitat creditul datorat. Apare întrebarea: Trebuie sau nu entitatea să elibereze factura fiscală

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

Entitatea X a procurat de la entitatea Y utilaj (termenul de garanție 3 ani), care ulterior a fost vândut consumatorului final. Obligațiunea de reparație în perioada de garanție aparține entității Y. Însă, în decursul perioadei de garanție, utilajul a ieșit din funcțiune, iar entitatea Y a eliberat în