Esența aspectelor privind cerințele-cheie ale ISQM 1 „Managementul calității pentru firmele care efectuează audituri sau revizuiri ale situațiilor financiare ori alte misiuni de asigurare sau servicii conexe” a fost examinată în articolele publicate în revista „monitorul fiscal FISC.md” nr. 7 (77) (anul 2022) și nr. 2 (79) (anul 2023).

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii decembrie 2020, a atins nivelul de 67,8 mld. lei. Datoria internă, cu o pondere de 43,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 mld. lei și a crescut cu 26,2% față de indicatorul din anul precedent, iar datoria de stat externă, ponderea căreia constituie 56,9% în total, a însumat 38,6 mld. lei și s-a majorat cu 31,6%. Datele au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, care a publicat Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Moldovei (la situația din 31 decembrie 2020).  

Societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, întocmesc Situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul societății de asigurări au obligația să organizeze și să țină contabilitatea conform Legii nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017),

Conform Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216/2015 (în continuare - Norme metodologice) mijloacele fixe sunt active materiale cu durata utilă de exploatare mai mare de un an, deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru a fi folosite în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terților.

La situația din 31 decembrie 2020 soldul creditelor în economie a marcat o creștere cu 10,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, constituind 48,7 mld. lei. Conform Informației operative cu privire la evoluția social-economică a RM publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională s-a majorat cu 14,1% față de decembrie 2019, iar a creditelor în valută străină - cu 4,1%.   Statistica oficială mai denotă că în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (23,6%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Pentru procurarea/construcția imobilului au fost utilizate 17,3% din totalul creditelor oferite, 16,4% sunt destinate consumului, 8,6% – agriculturii, 7,9% - industriei alimentare etc.  

În luna august P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” vine cu o nouă ediție a revistei în care punem la dispoziția specialiștilor din domeniul fiscal, contabil, finanțe, asigurări sociale, resurse umane, jurisprudență etc. articole utile și relevante.   În numărului 5 (68) a revistei ce va ieși în curând de sub tipar, propunem articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat de Marina Brihuneț, în care autorul descrie modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord,

Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul redresării economiei Moldovei afectate de pandemie, vine cu propuneri, una dintre care ține de majorarea, până la 1 mld. lei, a plafonului Fondului de garantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM) administrat de ODIMM. Propunerile de măsuri economice în contextul COVID-19 elaborate de MEI vor facilita accesul ÎMM la resurse financiare pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie, susțin autorii documentului.   În opinia experților, accesul limitat la resursele creditare pot accentua impactul crizei pandemice, transformând deficitul temporar de lichiditate în falimente în lanț.

În ediția revistei „monitorul fiscal. FISC. md” din decembrie 2020 este publicată continuarea articolului „Ghidul privind amortizarea mijloacelor fixe: aspecte contabile și fiscale”, în care sunt analizate aspectele determinării și deducerii cheltuielilor pentru reparații. Autorul Ghidului, Marina Brihuneț, reamintește modul de atribuire a cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate în conformitate cu SNC sau IFRS.  

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

În ianuarie-august 2020, comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, iar serviciile prestate populației în continuare au înregistrat descreșteri. Datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii denotă că, în prețuri comparabile, comerțul intern de bunuri cu amănuntul s-a majorat în perioada de referință cu 0,9%, iar volumul serviciile prestate populației s-a diminuat cu 23,7%. Conform datelor oficiale, cifra de afaceri în ianuarie-august 2020 a însumat circa 38,3 mld. lei în comerțul cu amănuntul și circa 11,1 mld. lei în serviciile de piață prestate populației.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin etc.) emis de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Mai multe detalii despre elaborarea, prezentarea și publicarea politicilor contabile ale entităților din sectorul corporativ, cititorii pot afla din materialul publicat în ediția nr. 4 (67) din luna iunie, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și Valentina Panuș și e disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Legea nr. 257/2020 ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent, conține și modificări la Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale.    Astfel, aceasta este completată cu o nouă noțiune – taxă specială, care este o plată percepută doar de la persoanele fizice/persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciile publice locale create în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor de înființare a serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

La sfârșitul lunii septembrie 2020, soldul creditelor în economie a înregistrat o majorare cu 7,8% faţă de cel raportat la finele lunii septembrie 2019, constituind 46,8 mld. lei. Conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională a crescut cu 12,1% față de septembrie 2019, iar a împrumuturilor în valută străină – cu 0,6%.   Datele oficiale denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (23,2%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Totodată 17% au fost acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 16,9% – pentru consum, 8,5% – întreprinderilor din sectorul agrar etc.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Guvernul urmează să lanseze realizarea unui Program-pilot ce prevede crearea în cadrul unor misiuni diplomatice, oficii consulare și autorități ale administrației publice locale (APL) de nivel întâi a Centrelor unificate de prestare a serviciilor (Program-pilot CUPS).   CUPS vor fi puncte unice de acces de depunere a cererilor de prestare a serviciilor publice și de recepționare a rezultatului prestării, instituite ca subdiviziuni interne ce intra în contact cu beneficiarii serviciilor publice (front office) la nivelul autorităților APL de nivelul I (primarii) sau al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale RM, pentru serviciile publice prestate de autoritățile administrației publice centrale.

Hotărârile instanței de insolvabilitate vor putea fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute de Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012).   Termenul de apel, precum și apelul declarat nu va suspenda executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate. Proiectul privind modificarea Legii nr. 149/2012 este elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Justiției. Autorii afirmă că, proiectul dat urmărește înlăturarea vidului legislativ ce ține de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Pentru înlăturarea deficiențelor existente, proiectul prevede ajustarea căii de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate