Polița de asigurare medicală ar putea fi exclusă la depunerea dosarului pentru prelungirea dreptului de ședere al străinilor în Republica Moldova. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. În prezent, potrivit art.33 din Legea privind integrarea străinilor în RM, autoritatea competentă pentru străini (Biroul Migrație și Azil) poate prelungi dreptul la şedere provizorie în Republica Moldova doar dacă străinul face dovada asigurării medicale. În nota documentului se menționează că, deoarece achitarea primelor respective nu ține de competența autorității, iar verificarea persoanei în sistemul asigurărilor obligatorii medicale tergiversează procesul de documentare al străinilor și duce la încălcarea termenului prevăzut pentru prelungirea dreptului de ședere, această prevedere poate fi exclusă.

Nemulțumirile manifestate de consumatori față de majorarea prețurilor la produsele petroliere principale deja poartă un caracter sistemic. Nu a fost o excepție nici majorarea cu circa 5% a prețurilor la aceste produse, operate de către companiile petroliere la mijlocul lunii mai a anului curent. În același timp, tentativele de reglementare a pieței produselor petroliere nu s-au soldat cu prea mult succes.

Cetățenii străini, la solicitarea permisului de ședere sau a buletinului de identitate, nu vor mai prezenta documentul ce atestă grupa sangvină, decizia cu privire la acordarea dreptului de muncă, permisul de muncă și extrasul din Registrul de stat al unităților de drept. Guvernul a aprobat o hotărâre prin care se propune excluderea actelor menționate mai sus din lista documentelor necesare de a fi depuse de cetățenii străini pentru eliberarea actelor de identitate, stipulată în pct.63 din Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor RM. Totodată, hotărârea mai prevede excluderea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale din lista autorităților responsabile de examinarea, avizarea, coordonarea și verificarea dosarelor depuse de străini în scopul acordării dreptului la muncă

OTP Bank Group — cea mai mare instituție bancară din Ungaria și a treia din Europa Centrală și de Est –intenționează să vină cu investiții în Republica Moldova. În acest sens, a fost încheiat un acord între OTP Bank și Societe Generale cu privire la achiziționarea pachetului de acțiuni majoritar al MOBIASBANCA.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Așa-numitele monedele virtuale prezintă potențiale riscuri pentru investitori legate de volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate, lipsa reglementării și a supravegherii tranzacțiilor, precum și riscul implicărilor în operațiuni de spălare a banilor și finanțării terorismului, comunică Banca Națională a Moldovei (BNM). Regulatorul atenționează publicul că, urmare unor informații recente difuzate în presă, se creează percepții confuze și incorecte precum că utilizarea și tranzacționarea așa-ziselor „monede virtuale” ar avea loc sub aria de atribuții a BNM sau cu permisiunea acesteia.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Despre aceasta anunță unii reprezentanți ai businessului care sunt nevoiți și astăzi să prezinte instituțiilor de stat acte permisive pe care acestea continue să le solicite în pofida modificării legislației.

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF), reunit în ședință miercuri, 23 ianuarie 2019, propune Guvernului să înceapă negocieri cu potențialul achizitor al pachetului unic în mărime de 63,89% din acțiunile BC „Moldindconbank” S.A., pentru facilitarea tranzacției conform Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Procedura este aplicată, ținându-se cont că BC „Moldindconbank” S.A. este o bancă de importanță sistemică. Totodată, achizitorul potențial și-a manifestat interesul într-o perioadă oportună pentru bancă, după ce, pe data de 18 ianuarie 2019, Banca Națională a Moldovei (BNM) a efectuat ultima extindere permisă de lege cu încă trei luni a termenului de înstrăinare a acestor acțiuni.

Dincolo de poziționarea pe piață și de produsele sau serviciile oferite, o companie nu poate supraviețui fără coloana ei vertebrală: angajații. În lipsa motivației care să îi împingă spre succes, ei își pot pierde interesul și sentimentul de apartenență, cu o serie de consecințe foarte grave pentru organizație. Dacă ești un manager abil, vei sta mereu cu ochii pe rezultate, dar îți vei pune la contribuție viziunea pentru viitor, prin câteva metode eficace. Stimulează echilibrul viață personală – job În ultimii ani, angajatorii devin din ce în ce mai conștienți cu privire la așteptările pe care le au angajații de la job, dincolo de salariu. O mare parte din cei care activează în companii vor să își mențină productivitatea, dar resimt tot mai mult presiunea unui ritm alert de zi cu zi.

Mediul de afaceri din Călărași a fost îndemnat să solicite și să obțină mai des documentele permisive online, prin intermediul Ghișeului unic electronic. Scopul nostru este să reducem birocrația și să îmbunătățim mediul de afaceri. De aceea au fost eliminate peste 60% din actele permisive, numărul lor a fost diminuat de la 416 la 151, a fost redus numărul instituțiilor cu funcții de control de la aproape 70 la 13. Tot procesul durează nu mai mult de 5 minute, iar sistemul este realizat în așa fel, încât să nu solicite efort suplimentar din partea oamenilor de afaceri, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, care a întreprins o vizită de lucru la Călărași.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului Informaţional Automatizat „Monitorizarea Electronică a Vânzărilor” ( SIA „MEV”). Conceptul prevede scopul, obiectivele, funcţiile şi arhitectura SIA „MEV”, stabileşte posesorul, deţinătorul, furnizorii de date şi utilizatorii acestuia, precum şi descrie procesele de coordonare şi schimb de informaţii între autorităţile publice, furnizorii datelor fiscale şi alţi actori implicaţi.

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.