Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

În Monitorul Oficial a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 660 din 3 septembrie 2020 cu privire la indexarea prestațiilor de asigurări sociale și a unor prestații sociale de stat.   Potrivit hotărârii, vor fi indexate pensiile stabilite și recalculate în temeiul Legii privind sistemul public de pensii, cele pentru vechime în muncă, pensiile funcționarilor publici stabilite în temeiul Legii serviciului public, pensiile colaboratorilor vamali, plățile periodice capitalizate stabilite în temeiul Legii cu privire la capitalizarea plăților periodice, indemnizațiile de dizabilitate stabilite conform Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale,

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

Salariul lunar pentru personalul din unitățile bugetare, potrivit art.10 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în continuare - Legea nr.270/2018), este constituit din partea fixă și partea variabilă. Salariu lunar constituie, conform art.4 din Legea nr.270/2018, retribuția bănească care include salariul de bază și toate sporurile,

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Administratorul Parcului IT a efectuat recalculul obligațiilor rezidentului la suma cotizațiilor de membru, prezentând actul de micșorare a sumei respective față de Parcul IT în anul curent. În ce mod va fi reflectată în evidența contabilă această sumă?    În conformitate cu art. 6 alin. (2)-(3) din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei 77/2016, administraţia parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcţie de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pe un termen de 5 ani.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Anul 2023 a fost marcat de mult-așteptatele modificări în formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) și Modul de completare a acestuia care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 99/2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 153/2017 (OMF nr. 99/2023)

 Studiu de caz: În anul 2020, persoana fizică a procurat în străinătate un automobil cu defecțiuni tehnice pe motiv că a fost implicat întrun accident. Automobilul a fost procurat în valută străină (la momentul procurării, echivalent cu 120 mii lei moldovenești), suplimentar fiindachitate drepturile de import în sumă de 45 mii lei. Luând în considerare faptul că automobilul era avariat, proprietarul l-a reparat, cheltuind circa 60 mii lei. În decembrie 2020 persoana fizică a vândut automobilul la prețul de 210 mii lei. Care sunt obligațiile fiscale generate de vânzarea automobilului și, la aprecierea venitului impozabil, se va ține cont de cheltuielile legate de reparația imobilului?   

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

Casa Naţională de Asigurăti Sociale comunică că, din 1 aprilie 2020, toate pensile sunt indexate cu 4,83%, coeficientul de indexare constituind media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani. Numărul beneficiarilor care vor primi pensii indexate constituie 682194 de persoane. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 165 din 11 martie 2020 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat, indexarea pensiilor este prevăzută pentru următoarele categorii de pensii: toate pensiile stabilite şi recalculate în temeiul Legii privind sistemul public de pensii; pensiile pentru vechime în muncă; pensiile funcţionarilor publici; pensiile colaboratorilor vamali;

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Acest articol vine în ajutorul practicienilor ce se confruntă cu unele neclarități ce țin de subiectul detașării salariaților. Cine, potrivit Regulamentului cu privire la delegarea salariaților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 (în continuare — Regulament), poate fi delegat în deplasare?

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Calcularea costului fiecărui element de stocuri se efectuează pe baza mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei și a costurilor elementelor similare fabricate sau achiziționate în cursul perioadei de gestiune. Costul mediu ponderat poate fi calculat după fiecare intrare a stocurilor, la finele perioadei de gestiune sau în alt mod stabilit de politicile contabile ale entității. În funcție de varianta stabilită, vom înregistra valori diferite ale stocurilor la data raportării și nu numai, precum valori diferite: la ieșire, în cazul utilizării acestora în procesul de producție, realizare, casare etc. În funcţie de metoda costului mediu utilizată, în practică apar diverse întrebări. Cum se aplică metoda costului mediu? Cum are loc calcularea (recalcularea) acestuia la sfârșitul lunii etc.?