Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Cele mai importante modificări ale legislației au fost discutate în cadrul celei de-a VI-a ediții a conferinței privind legislația muncii, organizată de HR Portal. În cadrul evenimentului au fost prezentate noile prevederi ale Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, conform căreia, din 1 iulie 2019, indemnizațiile se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare proprii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Din 21 decembrie 2018, Agenția Servicii Publice (ASP) a devenit responsabilă de recepționarea cererilor de participare la mecanismul desemnării procentuale și întocmirea listei beneficiarilor, anterior aceste sarcini fiind atribuite Ministerului Justiției. În acest context, ASP a publicat Lista beneficiarilor desemnării procentuale pentru anul 2019, în care sunt incluse 732 de organizații – asociații obștești, fundații de binefacere și comunități religioase. Organizațiile necomerciale au avut posibilitatea să depună cererile de înregistrare în această listă în perioada 3-30 septembrie 2018.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

Potrivit art. 4 alin.(208) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997, la schimbarea formei juridice de organizare în cadrul reorganizării agentului economic în instituţie publică, statutul de contribuabil al T.V.A. nu se transmite instituţiei publice.

Pe parcursul anului 2017 Curtea de Conturi a realizat 16 misiuni de audit financiar, în creștere față de anul 2016, când au fost desfășurate 5 astfel de misiuni. În Monitorul Oficial din 9 iunie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2017.

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

Guvernul a susținut legea ce reglementează modul de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări şi servicii, regimul juridic aplicabil, precum și aspecte specifice atribuirii și executării contractelor.

În veniturile bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor), cu excepția municipiilor-reședință de raion, ar putea fi incluse defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice în mărime de 100% din volumul colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În prezent, potrivit art.5 al Legii privind finanțele publice locale, la aceste venituri se atribuie 75% din volumul total colectat al impozitului indicat. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii privind finanțele publice locale. Documentul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Inaugurarea FINPractice – Centrului de formare continuă practică pentru specialiștii din domeniul finanțelor din Republica Moldova a avut loc pe data de 2 iulie curent. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Excelență în Economie și Finanțe din Chișinău. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, care a fost prezent la inaugurare, a menționat că BNM rămâne ferm angajată în realizarea proiectelor de educație financiară a populației şi de pregătire a specialiștilor pentru sectorul financiar-bancar.

Astăzi la Glodeni şi Leova vor avea loc sesiunile de instruire pentru reprezentanții Autorităţilor Publice Locale privind aspectele și rezultatele inspectărilor financiare, initiate de Ministerul Finanţelor. Asemenea evenimente sunt planificate şi pentru APL de nivelul I şi II din alte raione. Graficul poate fi vizualizat aici. Instruirile sunt organizate la solicitarea participanților la întrunirilor comune ale reprezentanților Ministerului Finanțelor și conducătorii direcțiilor finanțe din teritoriu.

Guvernul a decis ieri că, începând cu 30 noiembrie 2018 și până la 31 decembrie 2019 se stabilește moratoriu temporar privind încadrarea personalului în autoritățile publice și instituțiile finanțate din bugetul de stat și în Casa Națională de Asigurări Sociale, pe funcțiile vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2018. În același timp, moratoriul nu se aplică asupra funcțiilor pentru care, la data aprobării hotărârii, a fost anunțat concurs. Totodată, se admite posibilitatea încadrării, în perioada moratoriului, a personalului strict necesar realizării misiunii autorității publice sau în cazul reorganizărilor peste numărul de funcții vacante indicat, prin coordonare cu Ministerul Finanțelor.

La 9 septembrie curent în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) erau înregistrate 12356 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost înregistrate în luna august (13323).

Subdiviziunile de audit intern (SAI) vor colabora cu Curtea de Conturi şi îi vor remite acesteia copia Planului anual al activităţii de audit intern și copia Raportului anual al activităţii de audit intern. În Monitorul Oficial de vineri, 7 decembrie 2018, au fost publicate modificările la Legea privind controlul financiar public intern și Legea privind administrația publică locală. Astfel, Legea privind controlul financiar public intern va fi completată cu un articol nou (art.281) ce va reglementa interacțiunea auditului intern cu auditul public extern, potrivit căruia subdiviziunile de audit intern vor prezenta documentele menționate mai sus.

În situații de urgență, Banca Națională a Moldovei va putea oferi asistență de lichiditate doar băncilor solide și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Legea nr.114 pentru modificarea unor acte legislative a fost publicată în MO și a intrat în vigoare la 2 septembrie curent. Modificările operate la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituțiilor financiare, Legea cu privire la contractele de garanție financiară etc. au drept scop sporirea transparenței și securității sistemului bancar.

Abaterile și iregularitățile admise de autoritățile publice locale (APL) din raionul Dubăsari în procesul bugetar 2015-2016 denotă că acestea nu au manifestat o preocupare adecvată în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică și socială a teritoriului administrat, se menționează în Raportul auditului conformității. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la raportul menționat a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 mai curent.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12730 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 5061, iar cel mai mic număr de locuri vacante este declarat în Dubăsari – 21. Numărul locurilor vacante este în creștere comparativ cu cel înregistrat la începutul lunii septembrie, când angajatorii erau în căutarea a 12356 de angajați. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2095 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total. Astfel, pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială sunt disponibile 180 locuri de muncă, dintre care 89 pentru contabili.