Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

Entitatea B SRL a beneficiat de servicii foto prestate de o persoană fizică cetăţean care deţinea patenta de întreprinzător, însă care nu era prelungită la momentul semnării actului de prestare a serviciilor și la momentul achitării serviciilor. Entitatea nu a reținut impozit pe venit din plățile efectuate în favoarea titularului de patentă aferente serviciilor prestate de către acesta. Corect a procedat entitatea în situația respectivă?

Vineri, 30 august, în cadrul ședinței Executivului a fost susținut proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, și a Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, în vederea realizării Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP). Documentul a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor și prevede că proiectul de modernizare a administrării fiscale va fi finanțat „pe bază de rezultate” și va fi aplicat pentru a stimula implementarea efectivă a reformelor.

Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2017, întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 1,4% mai multe bunuri, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Pot sau nu pot fi deduse cheltuielile suportate aferent importului de servicii și dacă pot, în baza căror documente? Potrivit Codului fiscal: se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24 alin. (1));în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu (art. 44 alin. (7)).

Informațiile oficiale solicitate de către publicaţiile periodice, agenţiile de presă și furnizorii de servicii media, în scopul exercitării atribuțiilor funcționale, cu excepția celor calificate drept secret de stat, vor fi furnizate fără perceperea plăților, cu asigurarea respectării prevederilor Legii privind protecţia datelor cu caracter personal. Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Intreprinderea “X” achită cu cardul bancar al companiei serviciile de reclamă şi promovare pe Facebook, rezident al SUA, in baza contului transmis în account. Între agenţii economici nu este contract sau alte acte necesare pentru a justifica cheltuielile, decât numai confirmarea achitarii. Cum se vor impozita corect aceste cheltuieli: 20% TVA si 12% impozit pe venit reţinut la sursa de plată? Cum vor fi tratate cheltuielile de către inspectorii fiscali la efectuarea controlului?

Camera de Comerț și Industrie a Moldovei şi Centrul de Comerț Exterior al Chinei au semnat un memorandum de cooperare. Din partea Moldovei documentul a fost semnat de Sergiu Harea, președintele CCI. Conform datelor oferite de CCI a Moldovei, Memorandumul de cooperare semnat prevede informarea şi acordarea suportului oamenilor de afaceri din ambele ţări.

În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 316 din 10 iulie 2019 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Canadei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. Documentul are drept scop consolidarea raporturilor economice și investiționale reciproc avantajoase, crearea condițiilor favorabile pentru desfășurarea activității investiționale a agenților economici în ambele țări, reglementarea relațiilor comercial-economice, ceea ce ulterior va avea un impact asupra fluxului investițiilor străine directe în țară, dar și a comerțului bilateral.

Persoana fizică nerezidentă a desfășurat un trening de dezvoltare personală cu persoane fizice rezidente pe teritoriul Republicii Moldova. Urmează persoana fizică nerezidentă să achite impozitul pe venit și în ce mod? Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

În primele 8 luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $1787,6 mil., în creștere cu 2,0% față de aceeași perioadă din anul 2018, potrivit informației cu privire la activitatea de comerț exterior publicată de Biroul Național de Statistică.

Agentul economic rezident al RM cu sediul central în mun.Chisinau, are subdiviziune pe teritoriul Transnistriei, subdiviziunea având ca activitate “cresterea păsărilor”. Agentul economic procura oua de la entitatea ПКФ “X” (din regiunea Transnistreană) şi marfa nu este transportată în afara teritoriului Transnistriei. Se califică marfa procurată de la entitatea “X” de către o altă subdiviziune, tot din regiunea Transnistreană a agentului economic rezident al RM, drept import de mărfuri?

Guvernul nu a susținut proiectul de lege privind importul unor bunuri materiale către Comitetul Național Olimpic și Sportiv. Potrivit unei inițiative legislative a deputaților, puse în baza proiectului de lege, bunurile respective ar urma să fie scutite de drepturile de import, fără ca acestea mai apoi să poată fi comercializate.

Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care obține venitul impozabil din salariu de la un singur loc de muncă și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare sau la un preț mai mic decât prețul de achiziție a acestuia? Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atât sub formă de salariu, cât și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.

La elaborarea politicilor și a cadrului normativ ar putea fi obligatorie consultarea autorităților administrației publice locale. Expertiza din partea acestora va fi asigurată în procesul de elaborare a politicilor și a legislației la un stadiu incipient, prin participarea la grupuri de lucru sau alte forme de cooperare. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, se propune ca la ședințele Guvernului să poată asista și reprezentanți ai administrației publice locale (APL) sau ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Totodată, Guvernul ar putea prezenta Parlamentului, cu titlu de inițiativă legislativă, proiecte de acte normative în domeniile ce țin de competența asociațiilor reprezentative ale APL/CALM.

Dacă subiectul impozabil efectuează livrarea de mărfuri la export persoanelor nerezidente, prin ce document primar urmează să fie justificată operațiunea dată? În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (4) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, pentru operațiunile de export-import al activelor și serviciilor, drept documente primare pot fi utilizate documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.

Conform art. 48 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.

Agenții economici vor putea importa nămol roșu (reziduu de bauxtină) și zgura de furnal. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificări la Legea privind deșeurile. Acestea prevăd completarea tabelului nr. 7 din Lege, ce conține lista materiei primă secundară pasibilă importului cu cele 2 poziții menționate. Potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat ca urmare a adresării conducerii SA „Combinatul de ciment din Râbnița” către comisia parlamentară mediu și dezvoltare regională, care s-a confruntat cu problema lipsei nămolului roșu și a zgurii de furnal pe teritoriul RM – deșeuri destinate utilizării în calitate de materie primă secundară în industria de producere a cimentului.