În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin. (2) al aceluiași articol se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locațiunii, arendei, leasingului operațional sau redevenței (plății pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparație a mijloacelor de transport aerian internațional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operațional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Urmează a se impozita cu TVA mărfurile cu termenul de valabilitate expirat (inclusiv din cauza sistării activității pe perioada pandemiei) care urmează a fi distruse?   Potrivit art.95 alin.(1) din Codul fiscal (CF), obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, aceasta reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în RM.  

Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

Noua versiunea a portalului MTender a fost lansată la data de 1 iunie curent de către Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I.P. „CTIF”), în calitatea sa de operator tehnico-tehnologic. Actualizarea portalului va contribui la creșterea transparenței achizițiilor publice electronice din Republica Moldova.   Versiunea actualizată a portalului www.mtender.gov.md permite o navigare ușoară pe pagina ghișeului unic și completează instrumentele funcționale dedicate utilizatorilor. Totodată, soluția actualizată oferă fiecărui cetățean posibilitatea să acceseze sistemul şi să vizualizeze orice achiziție efectuată de o anumită instituție și de pe orice platformă electronică.

În contul creanțelor existente, agentul economic a obținut în proprietate un teren. Ulterior, acesta a fost comercializat la un preț mai mic decât valoarea lui. Se vor permite la deducere pierderile obținute de la înstrăinarea activului menționat?      Art. 5 pct. 16) din Codul fiscal prevede că activitate de întreprinzător, afacere (business) reprezintă orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, având drept scop obţinerea venitului sau în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” vine cu sinteza modificărilor operate în domeniul taxelor locale aferente anului curent, scopul acestui articol fiind simplificarea luării deciziilor de către autoritățile administrației publice locale, dar și precizarea unor aspecte ce țin de achitarea taxelor de către persoanele fizice și persoanele juridice.   Modificările și completările operate în titlul VI din Codul fiscal   Art. 282 al CF În rezultatul modificărilor operate, începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2021, subiecții impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare nu mai pot beneficia de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Prin Hotărârea Comisei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 44 din 9 februarie 2021 a fost aprobată componența Comitetului național de coordonare a activităților de imunizare anti-COVID-19. În acest Comitet sunt incluși 21 membri - reprezentanți ai ministerelor, Agenției Naționale Sănătate Publică, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, OMS etc. Președintele Comitetului este premierul interimar, Aureliu Ciocoi, iar vicepreședintele, secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Zatîc. Hotărârea nr. 44 din 09.02.2021 poate fi vizualizată aici.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada ianuarie – aprilie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 5 936 contracte de locațiune/chirie.

Comisia națională extraordinară pentru sănătate publică a decis reluarea procesului educațional în Republica Moldova începând cu 16 martie. Studiile vor fi organizate în baza a trei scenarii, în funcție de evoluția situației epidemiologice din fiecare localitate. Mai exact, comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor dispune organizarea procesului de studii  în funcție de gradul de alertă atribuit localității, în baza indicatorului  incidenței la 100 mii populație în ultimele 14 zile, conform următoarelor scenarii:   

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

În primul semestru al anului curent, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat peste 200 de controale, potrivit raportului publicat de autoritate. Conform datelor,  inspectorii de integritate au identificat averi nejustificate în sumă de circa 13 mil.lei și au depus în instanța de judecată 7 cereri de confiscare a averilor. Totodată, în ianuarie-iunie, inspectorii au întocmit 524 procese-verbale, dintre care 201 de inițiere a controlului și 323 de refuz.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-327 din 22.08.2023 a fost publicată Legea nr. 229 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

Asigurarea pieței muncii cu forță de muncă calificată, a oportunităților de angajare după absolvirea instituției de învățământ, sporirea competitivității economiei RM sunt doar câteva dintre obiectivele stabilite pentru implementarea învățământului dual. Amintim că acesta este o formă de organizare a învățământului profesional-tehnic, în cadrul căruia instruirea teoretică se realizează la instituția de învățământ, iar cea practică – la întreprindere (unitate), cu posibilitatea organizării instruirii teoretice și în cadrul entităților, potrivit proiectului de lege privind învățământul dual, care este propus pentru consultări publice.

Peste 130 de companii din întreaga țară au participat la Târgul online al locurilor de muncă (ediția a XIX-a), organizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pe platforma www.e-angajare.md în perioada 7-17 iunie curent. Potrivit datelor oferite de ANOFM, agenții economici au propus circa 2000 oferte de muncă din diferite domenii de activitate – medicină, administrație publică, industria prelucrătoare, industria textilă, contabilitate, comerț, transport etc.   În perioada desfășurării Târgului locurilor de muncă, portalul www.e-angajare.md a înregistrat peste 11400 de accesări din 43 de țări,

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță inițierea procesului de elaborare a poziției de țară pentru comerțul cu bunuri, în contextul negocierilor pe marginea proiectului Acordului de comerț liber RM-EFTA. Recomandările/ propunerile părților interesate cu privire la accesul pe piețele din Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia pot fi expediate persoanei responsabile (daniela.tibuleac@mei.gov.md) până la data de 4 mai 2021.   Amintim, prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA) s-a încheiat pe 25 martie curent, discuțiile fiind axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală,

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentată Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Prevederile art. 4 al Legii nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată stabilesc expres că, societatea are sediu, care se indică în actul de constituire. Orice schimbare a sediului societăţii va fi menţionată în actul de constituire şi înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice. Totodată, adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale.   Societatea păstrează documentele1 prevăzute la art. 10 alin. (1) la sediul societăţii.  

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?