La data de 23 iulie curent a fost lansat Sistemul informaţional automatizat „Comanda on-line a formularelor tipizate”. Ţinem să reamintim că serviciul oferă contribuabilului posibilitatea de completare, semnare şi expediere a comenzii de formulare tipizate de documente primare cu regim special de la distanţă, printr-un singur click. „Comanda on-line a formularelor tipizate” este disponibilă pe portalul servicii.fisc.md, poate fi accesată de toţi agenţii economici din Republica Moldova înregistraţi pe site şi care deţin semnătură electronică de autentificare sau semnătură digitală.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Care este procedura de conectare la serviciul „Declaraţie electronică” pentru agenţii economici care au devenit recent plătitori ai T.V.A.? 1. Persoanele responsabile (director şi contabil) se înregistrează pe portalul www.servicii.fisc.md 2. După înregistrarea utilizatorilor, contactaţi Centrul deAsistenţă şi Contact la numărul de telefon 022-822-222 pentru programare, la unul din centrele de conectare existente: CC Chişinău — bd. Ştefan cel Mare 162, et. 2, bir. 220;CC Bălţi — str. Ştefan cel Mare 128, bir. 313;CC Comrat — str. Comsomolului 20, bir. 2. Ulterior, conform programării vă apropiaţi la centrul de conectare pentru care aţi optat, cu următoarele documente:

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce la cunoștința contribuabililor, că din data de 21 iunie 2013, a intrat în vigoare Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Kuwait pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnat la Chişinău, la 15 martie 2010. Prevederile Acordului menționat vor avea efect benefic în ambele state contractante: cu referință la impozitele reținute la sursă, la veniturile, la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului în care prezentul Acord a întrat în vigoare.cu referință la celelalte impozite pe venit și pe capital, la impozitele percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului în care prezentul Acord a întrat în vigoare.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

A ieşit din tipar numărul din noiembrie a revistei Monitorul Fiscal FISC.MD, avînd ca tema principală— impozitul pe venit, în care vor fi analizate diverse aspecte de aplicarea acestuia, informaţii binevenite, atît pentru persoane juridice, cît şi pentru cele fizice.

La data de 01.06.2013, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova, a avut loc Adunarea Generală a Auditorilor şi Contabililor Profesionişti (ACAP) din Republica Moldova. Tradiţional, la Adunarea organizată a fost prezentat raportul Dnei Preşedinte ACAP RM, Lilia Grigoroi, privind activitatea Asociaţiei în dezvoltarea profesiei contabile pe parcursul anului 2012, raportul Dnei Director executiv al ACAP RM, Marina Şelaru, despre activitatea economico-financiară, precum şi s-a adoptat bugetul Asociaţiei pentru anul 2013. În cadrul acestui eveniment a şi fost semnat Acordul de cooperare între ACAP RM şi Publicaţia periodică “Monitorul Fiscal FISC.MD”. De fapt, relaţia fructuoasă între ACAP RM şi Publicaţia periodică “Monitorul Fiscal FISC.MD” a început cu prima ediţie a revistei, cînd fostul preşedinte al ACAP RM, Dl Veaceslav Ciobanu, a fost numit membru al Colegiului de redacţie al publicaţiei. Astfel, Acordul de Cooperare semnat a convenit colaborarea şi asistenţa reciprocă a Părţilor în activităţile desfăşurate, având ca obiectiv următoarele:

Creşterea cotei unice de la 16% la 22%. Scăderea TVA de la 24% la 22%. Premierul Ponta recunoaşte că i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare. Atât şi nimic mai mult. Nu se schimbă nimic, nu se majorează taxele. De unde aţi scos-o? Crin Antonescu, preşedintele PNL şi jumătatea guvernării, spune că această creştere a cotei unice e o discuţie pur teoretică, nimic real, demn de menţionat. Doar nişte contabili schimbă nişte cifre să se joace. Şi oricum PNL nu susţine această creştere a cotei unice.

Acordul cu Fondul Monetar International nu se face referire la mariri de taxe si impozite in Romania, singurele majorari fiind pentru accizele la alcool si produse de lux ca si compensare la scaderea TVA la paine si plata contributiilor la asigurarile de sanatate pentru cei care au si salarii dar incaseaza si chirii, a declarat premierul Victor Ponta.

Din motive neîntemeiate, locatarul (beneficiarul serviciilor) refuză de a semna şi aplica ştampila pe formularul facturii fiscale ce rămîne la locator. Sunt întemeiate acţiunile locatarului în această situaţie? În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil, care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării, este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză.

01.01.2012 — 30.06. 2012 la bugetul de stat – 2 736,3 mil. lei la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 2 026,0 mil. leiT.V.A. – 1 565,4 mil. lei (DMC – 855,1 mil. lei) accize – 246,3 mil. lei (DMC – 233,4 mil. lei) impozit pe venit – total – 1 886,8 mil. lei, inclusiv: impozit pe venit din salariu – 926,4 mil. lei (DMC – 364 mil. lei)impozite pe proprietate – total – 174,7 mil. lei, inclusiv: (DMC – 18,4 mil. lei) impozit funciar – 89,4 mil. lei (DMC – 4,4 mil. lei) impozit pe bunurile imobiliare – 85,3 mil. lei (DMC – 14 mil. lei)

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Datele din Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti constituie secret fiscal şi legea prevede expres cazurile şi organele în care această informaţie poate fi furnizată. Pentru a asigura secretul informaţiei, s-a mers pe mai multe căi, inclusiv limitarea numărului de funcţionari fiscali, implicaţi în recepţionarea declaraţiei menţionate.

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Se consideră sursă de venit impozabilă venitul salarial şi alte plăţi similare, achitate unei persoane fizice rezidente din Republica Moldova pentru serviciul efectuat în calitate de membru al Consiliului de Administrare al unei societăţi, rezidentă al unui Stat Contractant? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit la sursa de plată, potrivit prevederilor lit. b) şi c) alin. (1) al art. 13 din Codul fiscal, sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, dar pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, inclusiv obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova.

”Registrul general al facturilor fiscale” – este un servicu electronic care este menit pentru organizarea evidenţei electronice a facturilor fiscale la agentul economic furnizor al bunurilor materiale şi a serviciilor. Registrul general al facturilor fiscale reprezintă o parte componentă al portalului serviciilor fiscale electronice şi are ca scop uşurarea, simplificarea, sporirea eficienţei şi rapidităţii procesului de evidenţă al facturilor fiscale ale agenţilor economici din republică. Începînd cu 1 iulie 2012, subiecţii impunerii cu T.V.A., (deserviţi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de IFS pe municipiul Chişinău, de IFS pe municipiul Bălţi şi de Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul IFS pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia) sînt obligaţi să înregistreze facturile fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale în decursul zilei în care aceasta a fost eliberată. Obligativitatea se impune pentru aceştia în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100 000 lei. Cumpărătorul, la rîndul său, are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu datele din Registrul general electronic al facturilor fiscale (conform prevederilor alin. 1 şi 2 a articolului 1181 din Codul Fiscal).

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

În conformitate cu art. 129 (4) din Codul Fiscal, „Funcţionar fiscal – funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

În ce caz reorganizarea (dezmembrare prin separare) agentului economic se consideră ca reorganizarea calificată? Art. 58 alin. (4) al Codului fiscal prevede că reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau necalificată, fapt determinat de Serviciul Fiscal de Stat, iar alin. (5) prevede că reorganizare calificată înseamnă reorganizarea, deplină sau parţială, a unui agent economic conform unui plan de reorganizare aferent activităţii de întreprinzător, reorganizare ce nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent economic sau acţionar (asociat). De altfel, conform art. 59 alin.(1) lit.© al Codului fiscal, orice reorganizare necalificată a agentului economic se consideră vînzare a acestui agent economic şi a tuturor activelor sale. În acest sens, menţionăm că art. 95 alin.(4) al Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997 prevede că dezmembrarea societăţii se efectuează prin divizarea bilanţului ei proporţional participaţiunii ce se separă deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin separare. Art. 95 alin.(5) al legii prenotate specifică faptul că înfiinţarea societăţilor prin dezmembrare se efectuează în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a fost aprobat proiectul dezmembrării, iar alin. (6) specifică faptul că proiectul dezmembrării va conţine datele prevăzute la art. 80 al Codului Civil.

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.