În publicația anterioară am prezentat contribuabililor aspecte ce țin de suspendarea activității întreprinderii, iar astăzi vom aminti unele drepturi și obligații ce țin de lichidarea persoanei juridice atât la cererea acesteia, cât și din oficiu sau la decizia instanței de judecată.   Care este modul de lichidare la cererea unei persoane juridice?

Din anul 2018, în urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 145/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, se aplică un nou regim de impozitare al rezidenților Parcurilor pentru tehnologia informației (în continuare - rezidenții Parcului IT). Aplicarea noilor norme modifică regimul de impozitare nu doar a agentului economic rezident al Parcului IT, dar își extinde efectele și asupra regimului de impozitare a persoanelor fizice angajații acestuia și fondatorilor întreprinzătorilor individuali rezident al parcului IT.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 februarie 2021 expiră termenul de prezentare a informațiilor din surse indirecte.   Potrivit art. 22611 din Codul fiscal, subiecții obligați să prezinte aceste informații sunt: instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

În anul 2020 desemnarea procentuală a fost efectuată de către 26776 contribuabili, care au oferit pentru 534 beneficiari – asociaţii obștești, fundaţii și instituţii private înregistrate în Republica Moldova care desfășoară activităţi de utilitate publică și cultele religioase și părţile componente ale acestora înregistrate în țară și desfășoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate. Suma totală validată constituie  5 816 737 lei, comunică Serviciul Fiscal de Stat.   Din numărul total de cereri au fost acceptate 24 960, altele 1816 fiind respinse de autoritatea fiscal pe motivul că  beneficiarul desemnării nu se regăsește în Lista actualizată a beneficiarilor (65 desemnări) și din cauza că contribuabilul persoană fizică avea datorii la impozitul pe venit la data-limită de depunere Formularului CET18 (total 1751 desemnări).

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice de valoare mică pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Aceste prevederi nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. Menționăm că, în conformitate cu Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, achiziţia publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziţii publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatorii economici selectaţi de acestea, indiferent dacă bunurile,

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje. Suma TVA  achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste  operații este condiționată de faptul: ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile?   Nerestituibile se consideră ambalajele de transport  care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare,  iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza  condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei din aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele  particularități inerente acestora.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), se prezintă de către contribuabilii – subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare pentru toate obiectele impunerii, inclusiv şi pentru cele care conform art. 283 şi 284 din Codul fiscal, se acordă scutire de la plata impozitului pe bunurile imobiliare. Informația privind suma înlesnirilor, se reflectă în anexa nr. 2 la Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), cu indicarea codului înlesnirii.

Serviciul Fiscal de Stat informează că au fost relansate Programul de subvenționare a dobânzilor la credite și a Programului de rambursare a TVA, în contextul executării Dispoziţiei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale din Republica Moldova nr.2 din 8 aprilie 2021. Astfel, beneficiari ai Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 sunt întreprinderile care întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

În conformitate cu art. XX din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea oricăror donaţii, atât în formă monetară, cât și nemonetară, efectuate pe parcursul anului 2020 pentru combaterea infecţiei cu Coronavirus (COVID-19) la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în acest sens sau către instituţiile medico-sanitare publice.   

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost adoptate 72 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a celor ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora, fiind calculate suplimentar la buget plăți suplimentare în sumă totală de circa 3,37 mil. lei (impozit pe venit – 543,72 mii lei, contribuții de asigurări sociale – 1,048 mil. lei, prime de asigurare obligatorie de asistență medicale – 334,58 mii lei, penalități și amenzi aferente plăților salariale – 1,44 mil. lei), dintre acestea fiind achitate 2,35 mil. lei, se spune în Raportul Serviciului Fiscal de Stat al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, pentru primele trei luni ale anului 2021.  

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Începând cu perioada fiscală 2021, codul fiscal al soţului (soţiei) se va indica în forma IALS21 doar în cazul în care angajatul beneficiază de scutirea majoră pentru soţ (soţie). Astăzi, 23 aprilie 2021, în MO a fost publicat Ordinul nr. 63 din 20 aprilie curent cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. Documentul vizează ajustarea prevederilor ordinelor aprobate anterior la modificările legislației puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.   Astfel, intervin modificări în Ordinul nr.95/2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți”

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Conform  art. 228 alin. (3) Cod fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă.   Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.202 din 09 septembrie 2020 a fost stabilit nivelul de

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS