Persoana fizică cetățean al RM, care nu este angajat prin contract de muncă în RM, activează prin intermediul internetului, prestând servicii nerezidenților (de exemplu, traducerea textelor, formatarea/prelucrarea imaginilor, fișierelor video), activitățile date neavând un caracter permanent, fără a exista angajator sau relații de muncă. Are persoana fizică obligația de a achita impozit pe venit din veniturile obținute în urma acestor activități și ce deduceri vor fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil?

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

În cazul în care angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale nu a lucrat nici o zi e parcursul anului 2021, însă a avut venit îndreptat spre achitare, urmează a fi declarat acest venit în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI17)?  

Se va permite deducerea cheltuielilor privind amortizarea mijloacelor fixe transmise în baza contractului de comodat  și a sumei TVA aferentă acestora?   Contractul de comodat, potrivit art.1234 din Codul civil al RM (CC), este cel prin care o parte (comodant) se obligă să dea cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Contractul de comodat poate prevedea compensarea de către comodatar a uzurii bunului.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (număr unic 805/MF/2020), care vine cu precizări privind achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru plățile calculate pentru luna decembrie 2020, dar achitate de angajator în luna ianuarie 2021.   Amintim, din 1 ianuarie 2021 intră în vigoare modificările la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 

În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.   Începând cu anul 2021, persoana fizică rezidentă nu are dreptul de a utiliza scutirea pentru soț (soție), cu excepția dacă persoana fizică rezidentă este în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al art.33 din Codul fiscal. 

Subiecții impunerii cu impozitul pe venit stabiliți prin Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova își determină obligațiile fiscale privind impozitul pe venit după metoda de casă. Acest Regulament a fost aprobat de Executiv în scopul unificării prevederilor mai multor hotărâri de Guvern ce reglementau domeniul și care au fost abrogate odată cu publicarea pe data de 10 august 2018 în MO a HG nr.693.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Pe parcursul anului 2021 din cauza situației excepționale declarate în legătură cu pandemia COVID-19, o parte din angajații întreprinderii „X” fie s-au aflat în șomaj tehnic, fie au lucrat de la distanță, iar timp de aproximativ 2 luni o parte din mijloacele fixe ale întreprinderii nu a fost folosite în activitatea de întreprinzător a acesteia. În asemenea situație se va calcula sau nu amortizarea în scopuri fiscale aferentă mijloacelor fixe care nu au fost utilizate temporar în activitatea întreprinderii?

Casa Naţională de Asigurări Sociale anunţă că pe data de 30 iulie expiră termenul de plată a ajutorului de şomaj în perioada stării de urgenţă stabilit pentru deținătorii de patentă. Persoanele care până în momentul de față nu au primit banii prin intermediul oficiilor poştale urmează să-i ridice în termenul stabilit, deoarece sumele nesolicitate de către beneficiari vor fi restituite de către prestatorul de servicii de plată pe contul corespunzător CNAS şi nu vor mai fi direcţionate către deținătorii de patentă.   CNAS menționează că informația privind titularii care deţin patente valabile şi persoanele fizice subiecți ai impunerii conform cap. 102 

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

 În condițiile actuale de dezvoltare, pe piață apar tot mai mulți comercianți și tot mai multe produse/servicii pentru publicul cointeresat de cumpărare. Fenomenul dat, în mod direct, crește spirtul de concurență între participanții la piață. Pentru a avea succes în condițiile unei concurențe dure, comercianții devin tot mai inventivi, atât în privința produselor/serviciilor care le propun, cât și în privința metodelor de promovare a acestora.

O persoană juridică rezidentă achiziționează servicii de transport internațional de la un nerezident (rezident al României).  Urmează a fi impozitate aceste venituri în Republica Moldova? Ce dări de seamă fiscale urmează a fi prezentate?    În conformitate cu prevederile art.70 din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Republica Moldova a semnat până în prezent 14 acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia și Republica Belarus. Acordurile prevăd o serie de garanții pentru cetățenii noștri care au desfășurat activitate legală în aceste țări. Despre prevederile de bază ale acordurilor internaționale în domeniul securității sociale s-a discutat în cadrul unui seminar organizat de Casa Națională de Asigurări Sociale pe platforma expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 februarie 2021 expiră termenul de prezentare a informațiilor din surse indirecte.   Potrivit art. 22611 din Codul fiscal, subiecții obligați să prezinte aceste informații sunt: instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

La blocurile locative, punctul de delimitare se stabileşte la ieşirea din contorul instalat la fiecare consumator, conform avizului de branşare eliberat de către operator. În blocurile locative și cămine în care grupul sanitar este prevăzut pentru uz comun al locatarilor de la etajul respectiv, punctul de delimitare se stabilește la ieșirea din contorul comun. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea Legii nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare.   Astfel, prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în blocurile locative va fi efectuat în baza contractelor încheiate

Sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice asigură circulaţia acestora și confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidentă fiscală a conturilor bancare/de plăţi, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, soldul şi rulajul mijloacelor băneşti, ordinele incaso, mandatele de executare și documentele aferente acestuia, încheieri emise de executorii judecătorești privind aplicarea măsurilor de asigurare/executare şi alte documente, ce fac obiectul circulaţiei între Serviciul Fiscal de Stat și participanții la sistem.  

Poate beneficia agentul economic furnizor ce se află în proces de insolvabilitate de dreptul la restituirea depășirii sumelor TVA aferente procurărilor față de TVA aferentă livrărilor?   Conform art.94 lit.e) din Codul fiscal, subiecţii impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, şi procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.