Restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederile Titlului II al Codului fiscal, art.175 și art.176, Capitolul 5 din Codului fiscal. În scopul executării restituirii supraplății impozitului pe venit, persoana fizică în primul rând urmează să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. În cazul solicitării restituirii, restituirea se va efectua numai dacă contribuabilul nu are restanțe. Persoana fizică poate solicita restituirea în cazurile:

La 22 iunie 2017 colaboratorii Inspectoratului de Poliţie Orhei au constatat faptul că persoana fizică A. transporta marfă fără ca să dispună de actele care ar confirma provenienţa şi originea acesteia. În baza procesului-verbal cu privire la contravenţie, acţiunile cetăţeanului A. au fost încadrate de agentul constatator în baza prevederilor art. 265 din Codul contravenţional, iar dosarul a fost remis instanței de judecată pentru examinare conform competenţei.

Care autoritate este responsabilă de efectuarea controlului în vederea verificării corectitudinii virării mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcții în bugetul de stat de către investitorii sau proprietarii construcțiilor? Prin Legea privind calitatea în construcții nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 a fost instituit sistemul calității în domeniul respectiv, care conduce la realizarea și exploatarea construcțiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

La cererea de eliberare/prelungire

Chiar dacă plata arendei terenurilor agricole reprezintă costuri (care nu se delimitează în deductibile și nedeductibile) este necesar de întocmit Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente? Dacă da, atunci când trebuie întocmit actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune/ arendă şi a cheltuielilor aferente — la eliberarea producției în contul plății pentru arenda terenurilor agricole, care se eliberează în rate (grâu- 30 septembrie, porumb — 31 octombrie, floarea soarelui- 30 noiembrie) sau la data prevăzută în contract — spre exemplu, 31 decembrie?

În după-amiaza zilei de ieri doi inspectori fiscali ai Direcţiei Generale Administrare Nord din cadrul Serviciului Fiscal de Stat au fost reţinuţi de ofiţerii Centrului Național Anticorupție (CNA) şi procurorii anticorupţie, după ce au fost denunțaţi de un bărbat la linia naţională anticorupţie. Potrivit denunţătorului, inspectorii fiscali ar fi pretins şi primit de la el 2 mii de lei în cadrul unui control, sub pretextul că pot lua o decizie favorabilă, aplicând o amendă mai blândă administratorului întreprinderii pentru încălcările fiscale depistate.

Parlamentul a votat astăzi în lectura a doua proiectul legii ce prevede extinderea termenului de utilizare a facturii fiscale în format electronic (e-Factura) în cadrul achizițiilor publice. Reamintim că art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului fiscal prevede că agenții economici aveau obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice începând cu 1 iulie 2019.

Termenul de examinare al cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile va fi extins de la 7 la 10 zile lucrătoare, aceasta fiind condiționată de insuficienţa constantă de registratori în domeniul cadastrului bunurilor imobile în ultimii ani, complexitatea activităţilor, inclusiv diversificarea raporturilor juridice şi varietatea reglementărilor legale. Totodată, potrivit practicilor internaționale, acest termen variază de la 9 zile lucrătoare în țări precum România și Lituania, 10 zile lucrătoare – Letonia, 15 zile lucrătoare – în Ungaria sau 19 zile lucrătoare – în Franța.

Autoritățile contractante vor organiza și desfășura procedurile de achiziții publice de servicii de pază conform Documentațiilor standard pentru realizarea serviciilor publice de servicii, aprobate prin ordinele ministrului Finanțelor nr.174 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii) și nr.175 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii prin cererea ofertelor de prețuri), ambele din 5 octombrie 2018, în funcție de tipul procedurii de achiziție publică aplicată. Aceasta, deoarece, prin Ordinul nr.105 din 29 iulie curent, Ministerul Finanțelor a abrogat Ordinul nr. 160/2017 cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii de pază. Documentul a intrat în vigoare la data publicării în MO – 2 septembrie 2019.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

În conformitate cu prevederile art.5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială reprezintă persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

Prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal (CF) a fost completat cu prevederea care acordă Serviciului Fiscal de Stat dreptul de a impune unor agenţi economici modul în care aceștia urmează să elibereze facturile fiscale, inclusiv e-factura. Astfel, conform prevederilor art. 117 alin.(11) din CF, subiectul impozabil inclus în lista privind utilizarea obligatorie a facturii fiscale electronice (e-factura), aprobată de către SFS, la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea în cauză factura fiscală electronică, eliberată în modul stabilit de autoritatea fiscală. Aceste prevederi au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

În condiţiile în care instituţiile financiare străine participante FATCA şi-au exprimat dificultatea conformării unor prevederi FATCA, autorităţile fiscale ale SUA au operat unele amendamente la legislaţia aferentă FATCA în scopul facilitării procesului de aplicare a cerinţelor FATCA de către părțile interesate, precum şi în vederea raționalizării implementării cerințelor de certificare FATCA.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale oferite persoanelor terțe de către organizațiile filantropice? În conformitate cu prevederile art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizații filantropice – fundații și asociații obștești – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale legislației reprezintă surse de venit neimpozabile.