Valoarea de referință pentru calcularea salariilor directorilor instituțiilor de învățământ general și profesional tehnic, în conformitate cu Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se stabilește la nivel de 1800 lei. În Monitorul Oficial din 22 februarie curent a fost publicată Legea nr.14 din 15 februarie 2019 cu privire la modificarea art. 10 din Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Anterior acest articol prevedea valoarea de referință de 1600 lei pentru personalul didactic și personalul de conducere din instituțiile de învățământ.

Cantitatea totală de energie electrică procurată pentru acoperirea necesităților Republicii Moldova în anul 2018 a constituit circa 4304 mil. kW/h, în creștere cu 145 mil. kW/h comparativ cu anul precedent. Cantitatea de energie electrică produsă de producătorii locali este de 804 mil. kW/h, restul necesităților fiind asigurate din import.

Octavian Armașu are o nouă funcție – de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Ieri Parlamentul l-a numit în această funcție, la propunerea speakerului Andrian Candu. Cred că experiența pe care o are domnul Armașu, inclusiv și cea de până la funcția guvernamentală, dar în special cea de ministru al Finanțelor, unde a colaborat cu Banca Națională, îl va ajuta să preia această funcție, a menționat președintele Parlamentului, în cadrul declarațiilor de presă de după ședința de ieri a Parlamentului.

Începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică. Mai multe detalii despre crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e-Factura au fost prezentate de către reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în cadrul unei ședințe de lucru organizate de Ministerul Finanțelor cu șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale, cu scopul de a le oferi suportul consultativ și tehnic cu privire la utilizarea sistemului.

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

Pe parcursul anului 2018, SFS a efectuat 1261 de controale fiscale în baza planului de control, în urma cărora au fost calculate la buget, suplimentar, 223,9 mil. lei, dintre care au fost încasate 86,36 mil lei. Informația se regăsește în Raportul de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2018, potrivit căruia nivelul de rezultativitate a controalelor fiscale este de 91,7%. Totodată, în anul 2018, Direcțiile control fiscal operativ din cadrul SFS au efectuat 10 646 controale fiscale prin metoda de verificare operativă conform analizei riscurilor, cu aplicarea sancţiunilor în sumă de peste 31,91 mil. lei.

Centrul Naţional Anticorupţie și Consiliul Concurenţei au lansat, în premieră, platforma de cooperare anticorupţie cu sectorul privat, pentru a stabili o comunicare eficientă cu reprezentanţii mediului de afaceri în vederea promovării principiilor de integritate şi onestitate. Autorii iniţiativei şi-au propus să îmbunătăţească schimbul de experienţă şi a bunelor practici, dar şi să convingă exponenţii mediului privat să participe la acţiunile Consiliului Concurenţei și CNA de promovare a toleranţei zero față de fenomenul corupţiei.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

La data de 17 august 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 180 din 26.06.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (Lege). Declararea voluntară oferă persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova posibilitatea să declare mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate, fără să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Poate declara voluntar mijloace bănești oricare persoană fizică care este cetățean a RM. Declararea voluntară a mijloacelor bănești începe la data de 17 august 2018 şi se încheie la 1 februarie 2019.

Pe parcursul săptămânii trecute, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 320 mii lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 3 delegaţii, alte 84 de delegaţii din partea diferitor instituţii fiind în proces de examinare. Informația a fost prezentată ieri, 24 ianuarie, de Centrul Național Anticorupție, cu referire la sinteza săptămânii precedente. Totodată, în această perioadă CNA a eliberat 94 de caziere de integritate pentru persoanele care urmează să fie angajate în sectorul public și a primit în audiență 276 de cetăţeni.

Potrivit datelor Institutului Naţonal de Cercetări Economice (INCE), în urma retragerii licenţelor de la trei bănci (Unibank, Banca Socială şi Banca de Economii), gradul de concentrare al sectorului bancar a crescut în semestru I din 2016.

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

BNM încurajează femeile de afaceri să fie mai îndrăznețe în a solicita și a accesa de la bănci produsele financiare de care au nevoie. Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat marți, 27 noiembrie 2018, la conferința „Inovații care transformă businessul”, organizată la Chișinău de Echipa Consultanță pentru Micul Business BERD Moldova și alți parteneri internaționali, în cadrul inițiativei Ziua inovației pentru femei în afaceri. Cristina Harea a vorbit, în special, despre finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor individuali, dar și despre utilizarea unor inovații și instrumente de plată noi, precum plățile prin internet și cele mobile etc. Viceguvernatorul băncii centrale a specificat că femeile, de obicei, sunt mai rezervate în a accesa credite, însă au o disciplină de plată mai bună decât bărbații.

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

Până în anul 2021, fermierii, producătorii agricoli, procesatorii, organismele de certificare și instituțiile publice de resort vor beneficia de instruiri pentru îmbunătățirea capacităților de inovare și educație în domeniul agriculturii în țară, sporirea accesului pe piața internă și cea externă, utilizarea acreditării și certificării, ajustarea documentelor de politici și alinierea cadrului legal la standardele de calitate ale UE. Ieri, 19 februarie 2019, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului împreună cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării au semnat un memorandum de cooperare cu Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) în vederea realizării proiectului „Dezvoltarea Zonelor Rurale în Republica Moldova”. Valoarea totală a proiectului constituie circa 9 mil. euro.

Autoritățile își doresc să sporească transparența activității entităților economice cu capital de stat prin publicarea de către Ministerul Finanțelor a informației privind rezultatele monitoringului financiar anual al activității economico-financiare a entităților cu capital majoritar de stat. Acțiunea este prevăzută în proiectul Planului de acţiuni pentru o guvernare deschisă pentru anii 2019-2020, propus spre consultare de Cancelaria de Stat.

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Expedierea şi înmânarea contribuabililor a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este reglementată de prevederile art.1291 din Codul fiscal și ale Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul SFS nr.194 din 25.04.2019 (în continuare – Regulament). Față de anumite categorii de contribuabili, Codul fiscal prevede norme speciale în partea ce ține de comunicarea SFS cu aceștia și aducerea la cunoștință a actelor emise de SFS. Categoria respectivă de contribuabili este prevăzută la art.187 alin.(21) din Codul fiscal1 și include contribuabilii care sunt obligați să prezinte darea de seamă fiscal, utilizând metode automatizate de raportare electronică.

La sfârșitul săptămnâii trecute Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 36,3 mil. euro sub formă de suport bugetar. Obiectivele acestei asistențe sunt crearea locurilor de muncă, sporirea exporturilor pe piața europeană, consolidarea administrației publice, accelerarea dezvoltării rurale și realizarea reformei poliției.

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).