În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În Moldova a fost simplificată procedura lansării afacerilor în sfera comerțului, grație implementării „ghișeului unic” și trecerii la sistemul de notificare. Acest fapt îl prevăd amendamentele la Legea privind comerțul interior, care au fost adoptate anterior de Parlamentul Moldovei și au intrat în vigoare ieri, după publicarea în Monitorul Oficial.

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

Vicepremierii Republicii Moldova și Federației Ruse, Octavian Calmâc și Dmitrii Rogozin, au semnat marţi, 29 noiembrie, la Moscova Protocolul ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare economică, care are ca parte componentă Planul de acțiuni pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice dintre două state pentru anii 2016–2017.

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Cheltuielile suportate de către agentul economic în vederea administrării activității economice, achitate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător, se vor permite la deducere în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Guvernul a aprobat în ședința din 11 februarie 2019 un proiect de hotărâre ce prevede modificări în unele hotărâri ale Executivului, în care este necesară substituirea noțiunilor de ”organizații de microfinanțare” și ”companii de leasing” cu termenul ”organizații de creditare nebancară”. Astfel, acestea vor fi registratori ai Registrului garanțiilor mobiliare și vor înregistra date despre leasingul financiar, denumirea şi descrierea bunurilor mobile transmise în leasing financiar, faptul achitării taxei de stat şi a plăţii de înregistrare sau modificare a acestuia, avizul de înregistrare, de modificare sau de radiere a leasingului financiar și alte date prevăzute în art. 17 din Hotărârea cu privire la Registrul garanţiilor reale mobiliare.

Cheltuielile suportate de către agentul economic în vederea administrării activității economice, achitate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător, se vor permite la deducere în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

Agenții economici care nu au angajați și nu înregistrează plăți la buget sunt scutiți, începând cu ziua de astăzi, de obligația de prezentare a dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. Prevederile se conțin în Legea 13/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, publicată astăzi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În contextul punerii în aplicare a prevederilor Codului civil (CC) modernizat, venim cu unele precizări ce țin de condițiile de depozitare și păstrare a bunurilor încredințate de clienți unor agenți economici Noțiuni generale

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova se completează cu un capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Legea nr. 278 din 29 noiembrie 2018 privind modificarea unor acte legislative. Astfel, legea specifică faptul că imigrarea străinilor în scop de muncă în Republica Moldova se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale de forţă de muncă calificată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone. În acest context, Guvernul, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, va aproba şi actualiza, anual sau la necesitate, Lista ocupaţiilor prioritare.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Începând cu 1 ianuarie 2019, Casele Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS) stabilesc angajaţilor instituţiilor de forţă indemnizaţiile de maternitate, cele adresate familiilor cu copii, paternale, dar şi ajutorul de deces, informează Casa Națională de Asigurări Sociale. Anterior, militarii care îndeplinesc serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție beneficiau de indemnizații de incapacitate termporară de muncă, maternitate, creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani din bugetul de stat la locul de muncă.

Circulația mărfurilor între teritoriile aceleiași zone libere va avea loc în baza documentelor de însoțire, fără depunerea declarației vamale, în conformitate cu procedura stabilită de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată o lege ce conține modificări și completări la o serie de acte legislative, inclusiv la Legea cu privire la zonele economice libere. Astfel, art. 7 din lege, care stabilește regimul vamal, va fi completat cu prevederea indicată supra.

În conformitate cu alin. (12) al art. 117 din Codul fiscal (CF), în redacția Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 288 din 15.12.2017 (Legea nr. 288/2017), începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achizițiilor publice pe teritoriul tarii, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului), pentru livrarea respectivă, factura fiscală electronică (e-factura).

Ministerul Finanțelor vine cu explicații asupra modului de aplicare a prevederilor aferente plății salariului mediu pentru salariații care sunt remunerați cu salarii lunare în zilele de sărbătoare nelucrătoare și retribuirii muncii suplimentare în cazul remunerării muncii cu salariu lunar. Acestea au fost aprobare la 21 decembrie 2018 și sunt necesare în contextul modificării prevederilor Codului Muncii (CM). Astfel, în urma modificării art.111 alin.(1), acesta prevede expres zilele de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului mediu (pentru salariaţii care sunt remuneraţi în acord, cu salarii lunare sau pe unitate de timp – oră sau zi). Amintim că, anterior, acest articol prevedea salarizarea în acord sau pe unitate de timp (de asemenea, oră sau zi).

Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.