Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

Pe parcursul lunii ianuarie 2019, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă s-au înregistrat 3314 șomeri, dintre care 1404 femei. În total, la data de 1 ianuarie, în baza de date a ANOFM erau la evidență 18696 persoane fără un loc de muncă. Totodată, de la începutul anului 2019 au fost înregistrate 2469 locuri vacante. Datele sunt indicate în Raportul statistic privind măsurile de ocupare şi protecţie socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pentru luna ianuarie 2019.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), anunță despre pilotarea măsurii de subvenționare a locurilor de muncă conform prevederilor art.36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj și a măsurii de subvenționare pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, conform prevederilor art.38 din Lege. Măsurile de subvenționare a locurilor de muncă vor fi pilotate în șapte subdiviziuni teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM): Bălți, Cahul, Cantemir, Chișinău, Hâncești, Orhei și Strășeni.

Contractele încheiate între comercianţi, profesioniști şi consumatori, trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştințe de specialitate din partea consumatorilor. În dreptul european, cadrul principal de de reglementare este conferit de Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunității Europene din 5

Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, de la începutul anului 2018 au fost înregistrați ca șomeri 23 672 persoane, dintre care 15 702 sunt femei. Doar pe parcursul lunii martie la evidență au fost puși 3008 șomeri, 1381 dintre care sunt femei. Dacă la începutul anului curent de ajutor de șomaj beneficiau 1504 persoane, la finele lunii martie această prestație a fost oferită pentru 1652 de șomeri.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

În Monitorul Oficial din 8 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1276 din 26 decembrie 2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă. Documentul conține următoarele proceduri: • de înregistrare cu statut de șomer și scoatere din evidență a șomerilor

Serviciul public de ocupare din Republica Moldova marchează 28 ani de la creare. În acest context, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, împreună cu subdiviziunile sale teritoriale, organizează, la 18 februarie curent, Ziua ușilor deschise. Cu acest prilej sunt așteptați la sediul ANOFM și la sediile subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă toți doritorii să obţină informaţii utile privind facilitarea accesului pe piaţa forţei de muncă.

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

La începutul lunii ianuarie 2018, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă erau la evidență, în total, 22 386 șomeri, dintre care 10 974 – femei. Doar pe parcursul lunii ianuarie s-au înregistrat ca șomeri 3808 persoane, 1771 dintre acestea fiind femei. Pe parcursul lunii menționate, ANOFM a plasat în câmpul muncii 766 de persoane.

Prin Ordinul preşedintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 118-A din 04.09.2018 a fost aprobat Clasificatorul motivelor eliberării din câmpul muncii (Clasificator), care a fost publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 347-357 din 14.09.2018.

În Monitorul Oficial nr. 448-460 din 7 decembrie 2018 a fost publicată Legea nr. 211 din 18 octombrie 2018 pentru modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489). Una din modificările de bază operate în aceasta a fost transferarea anexelor nr. 3, 5 şi 6, expuse anual în Legile bugetului asigurărilor sociale de stat, în Legea 489, în care anexa nr. 3 a devenit anexa nr. 1 (include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor), anexa nr. 6 a devenit anexa nr. 2 (stabileşte lista funcţiilor personalului din aviaţia civilă ale căror condiţii de muncă se încadrează în condiţii speciale), iar anexa nr. 5 a devenit anexa nr. 3 (indică tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – anexa nr. 3).

La începutul lunii august, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați 15 755 șomeri, dintre care 7876 femei, informează ANOFM. Totodată, de la începutul anului s-au înregistrat în calitate de șomeri 43 171 persoane. Circa jumătate – 20 802 persoane, constituie femei. Pe parcursul lunii menționate, s-a reușit plasarea în câmpul muncii a 902 șomeri, 457 dintre care – femei. La finele lunii august, de ajutor de șomaj beneficiau 1236 persoane, iar 505 primeau alocație de integrare și reintegrare profesională.

Modul de reflectare în Darea de seamă IPC 18 a diferitelor tipuri de concedii acordate angajatului în cadrul relaţiilor de muncă, în special a concediilor neplătite, concediilor de studii etc. este adesea abordat de către contabilii entităţilor economice. Pentru Darea de seamă IPC 18 a rămas în vigoare posibilitatea reflectării unei şi aceleiaşi perioade cu diferite categorii pe parcursul lunii în care angajatul a beneficiat de sume ce se referă la perioadele precedente sau ulterioare (indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţie pentru concediu de odihnă anual).

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost aprobat de Guvern în ședința din 10 octombrie curent. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecție Sociale, Silvia Radu, proiectul are drept scop reorganizarea Agenției Naționale, a agențiilor teritoriale și punerea în aplicare a prevederilor noi din Legea cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.