În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Potențialul Aeroportului Internațional Mărculești va putea fi valorificat prin implementarea unui sistem de management profesionist. Posibilitățile de dezvoltare a Aeroportului Internațional Mărculești cu implicarea concernelor internaționale au fost discutate în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu Dieter Posch, membru al Consiliului de Administrare al Aeroportului Frankfurt, ex-ministru pentru afaceri economice, transport și dezvoltare regională din Hessen, Republica Federală Germania.

Necesitatea relansării comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, inclusiv în vederea eliminării tarifelor vamale pentru 14 categorii de produse, introduse în 2014 și a rezolvării problemelor transportatorilor au fost discutate de prim-ministrul Maia Sandu și vicepremierul Federației Ruse, Dmitrii Kozak. Părțile au subliniat disponibilitatea de a relansa un dialog constructiv, bazat pe respect reciproc față de interesele naționale. Maia Sandu a subliniat că nu sunt incompatibilități dintre Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare UE-RM și zona liberă de comerț în cadrul CSI.

În primele șase luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $ 1581,6 mil., cu 3% mai mult decât cele realizate în perioada similară din anul 2018, informează Biroul Național de Statistică. Doar în luna iulie curent exporturile de mărfuri au constituit $ 220,2 mil., cu 8,9% mai mult față de luna iunie și cu 0,6% – comparativ cu luna iulie 2018. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1103,6 mil. sau 69,8% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,3% față de ianuarie-iulie 2018, iar reexporturile de mărfuri au însumat $478,0 mil., ceea ce reprezintă o cotă de 30,2%, cu 7,2% mai puțin comparativ cu ianuarie-iulie 2018.

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

Persoanele care lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, vor avea un spor la salariu, în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces, în mărime de până la 10 % din salariul de bază. Totodată, acest spor nu se va acorda angajaților din unitățile bugetare, dacă actele normative în domeniul salarizării în sectorul bugetar nu prevăd altfel. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea mai multor acte legislative, în scopul ajustării normelor în vigoare cu Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stabilește componentele salariului lunar în acest sector, fiind exclus sporul pentru păstrarea secretului de stat, prevăzut de sistemele anterioare.

IFPS, aplicând prevederile Codului Fiscal, a calculat circa 9 mil. lei suplimentar la buget, în rezultatul unei estimări indirecte a veniturilor unei persoane fizice, domiciliate în mun. Chișinău.

În primul trimestru al anului curent, țara noastră a importat mărfuri în valoare de $1365,2 mil., cu 2,9% mai mult decât în perioada similară din 2018. Doar în luna martie importurile de mărfuri au constituit $533,4 mil., în creștere cu 16,1% față de luna anterioară și cu 1,7% comparativ cu luna martie 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Cel mai mult am importat din țările Uniunii Europene – 47,8% din totalul importurilor, valoarea mărfurilor constituind $653,3 mil., cu 1,5% mai mult comparativ cu aceiași perioadă din 2018. Totodată, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $367,1 mil. și au o pondere de 26,9%.

În anul 2019, Republica Moldova urmează să achite cote de membru față de 68 organizații internaționale și regionale. În acest sens, din bugetul de stat se alocă o sumă de circa 60,9 mil. lei. În cadrul ședinței din 27 februarie Guvernul a aprobat proiectul hotărârii privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2019 a cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova faţă de organismele internaţionale şi regionale.

Exporturile de mărfuri în primul trimestru al anului curent constituie $733,0 mil., cu 8,1% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2018, informează Biroul Național de Statistică. Doar în luna martie acestea au constituit $257,2 mil., cu 6,6% mai mult față de luna precedentă și cu 6,2% comparativ cu luna martie 2018. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $522,3 mil., fiind în creștere cu 12,6% față de ianuarie-martie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $210,7 mil. sau cu 1,8% mai puțin comparativ cu ianuarie-martie 2018.

Constituie sau nu import de servicii utilizarea vagoanelor marfare a întreprinderilor din străinătate pe teritoriul Republicii Moldova? În temeiul deciziei SFS, la un contribuabil din Republica Moldova a fost efectuat controlul fiscal la faţa locului prin metoda de verificare tematică privind corectitudinea şi plenitudinea calculării şi achitării la buget a TVA, confirmarea sumelor TVA spre restituire din buget conform declaraţiilor TVA pentru perioadele fiscale supuse controlului (anul 2016), aprecierea spre restituire din buget a sumei TVA aferente livrărilor de servicii la export impozitate cu TVA la cota „zero”, în conformitate cu prevederile Codului fiscal (CF) în vigoare pentru perioada respectivă.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat ședința reuniunii Consiliului Euro-Asiatic de Standardizare (EASC). În cadrul ședinței au participat reprezentanții țărilor din spațiul CSI (Belarus, Federația Rusă, Kazahstan, Uzbekistan, Ucraina, Kârgâzstan, Tadjikistan, Armenia, Azerbaidjan), conducători ai organizațiilor de standardizare, metrologie, acreditare și certificare. Principalele subiecte de discuție a celei de-a 54-a ședințe au fost axate pe dezvoltarea cooperării în cadrul EASC pentru implementarea Planului de acțiune necesar implementării Concepției pentru dezvoltarea CSI în perioada anilor 2016-2020, modernizarea proceselor de standardizare interstatală.

În 11 luni ale anului 2018, persoanele fizice au importat mărfuri și produse în valoare de $164,7 mil., cu 6,8% mai puțin în raport cu aceeași perioadă din anul 2017. Diminuarea a fost condiționată, în principal, de reducerea importurilor de autoturisme cu 13,1%, comunică Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea de comerț în lunile ianuarie-noiembrie 2018. Totodată, în această perioadă în țara noastră au fost importate mărfuri în sumă de $5244,8 mil., mai mult decât în perioada similară din anul 2017 cu 20,3%. Potrivit datelor, importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene a atins nivelul de $2614,2 mil., cu 20,5% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o pondere de 49,8% din totalul importurilor.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează analiza „Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova”, semnată de Alexandru Fală. Scopul acesteia este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. „În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile care ar putea compromite creșterea economică de anul viitor. Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior.

În 11 luni ale anului 2018, volumul exporturilor de mărfuri a constituit $2487,9 mil., cu 13,5% mai mult decât în perioada similară din aul 2017, informează Biroul Național de Statistică. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1696,8 mil., ceea ce reprezintă 68,2% din total, fiind în creștere cu 15,6% față de ianuarie-noiembrie 2017. În același timp, reexporturile de mărfuri au însumat $791,1 mil. sau 31,8% din totalul exporturilor, majorându-se cu 9,3% comparativ cu perioada ianuarie-noiembrie 2017. BNS mai informează că exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au însumat $1726,1 mil., cu 19,9% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o cotă de 69,4% în totalul exporturilor.

Biroul Național de Statistică informează că, de la începutul anului curent, exporturile de mărfuri au totalizat circa $2,2 mld., cu 15,6% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2017. Totodată, în luna octombrie au fost înregistrate cele mai multe exporturi de la începutul anului 2018, care au atins suma de $259 mil., cu 24,9% mai mult față de luna septembrie, fiind, totuși, cu 3,5% mai mică comparativ cu luna octombrie a anului precedent. Exportul de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene a constituit $1,5 mld. (creștere cu 22,9% față de ianuarie-octombrie 2017) și deținând o cotă de 69,5% în total exporturi.

În trimestrul III al anului 2017 leul moldovenesc a devenit cea mai stabilă valută printre ţările CSI. Aceasta arată datele studiului departamentului analitic al Forex Club. Experţii menţionează că, în trimestrul trei, monedele naţionale ale ţărilor CSI au demonstrat o dinamică mixtă în raport cu dolarul SUA. Cel mai mult s-au apreciat leul moldovenesc, rubla rusească şi somul kirghiz. În acelaşi timp, cel mai activ s-au depreciat somul uzbek, tengeul kazah şi lariul georgian.