Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

Trei parcuri solare fotovoltaice cu o capacitate totală de 28 MW vor fi construite în Republica Moldova. Proiectul planului investițional a fost prezentat de către ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, în cadrul unei vizite de lucru la cel mai mare parc solar fotovoltaic din Republica Moldova – Fly Ren, fiind discutate cu administrația companiei despre capacitățile de producere a parcului, problemele și impedimentele cu care se confruntă entitatea la momentul actual.   Potrivit reprezentanților Fly Ren, parcul solar are o capacitate de 1MW și este situat pe o suprafață de aproximativ 2 ha. Pe teritoriul acestuia sunt amplasate circa 3700 de panouri solare, care pe parcursul unui an calendaristic generează 1,2 mil. kWh. În perspectivă compania intenționează să construiască încă trei parcuri fotovoltaice: la Bulboaca, Cărpineni și Nisporeni.

În primele trei luni ale anului curent au fost eliberate 477 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale sau cu 16,8% mai puțin comparativ cu ianuarie-martie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Distribuția după mediul de rezidență indică că, în ianuarie-martie 2020, în mediul urban au fost eliberate 257 autorizații de construire, ceea ce constituie cu 26,4% mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. În mediul rural au fost eliberate 220 autorizații, în scădere cu 1,8% față de ianuarie-martie 2019.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

Măsurile necesare pentru asigurarea securității cibernetice la nivel guvernamental au fost aprobate de Cabinetul de miniștri, Hotărârea nr.482 fiind publicată în MO din 17 iulie 2020. Implementarea acesteia va fi asigurată de ministerele, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului, Cancelaria de Stat și structurile organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, serviciile publice desconcentrate și cele aflate în subordine, precum și instituțiile publice și întreprinderile de stat în care ministerul, Cancelaria sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), precum și de entitățile publice și organizațiile de stat autonome înființate de Guvern. Totodată, măsurile nu se vor aplica în cazul sistemelor informaționale și rețelelor de comunicații ce prelucrează informații atribuite la secret de stat.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Agenția Servicii Publice, în conformitate cu prevederile Dispoziției nr.27 din 8 mai 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a reluat prestarea serviciilor publice de eliberare a pașaportului cetățeanului RM și a buletinului de identitate al cetățeanului RM. Astfel, subdiviziunile teritoriale ale ASP continuă activitatea în regim special cu un program de lucru între orele 08.00 – 15.00 și prestează următoarele servicii: • eliberarea buletinului de identitate al cetățeanului RM, • eliberarea actului de identitate provizoriu al cetățeanului RM,

Autoritățile continuă elaborarea planurilor de acțiuni pentru următorii doi ani, scopul cărora este combaterea corupției. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Mediului propune spre consultare Planul sectorial anticorupție în domeniul agroalimentar pentru anii 2018-2020. Acesta conține 36 de acțiuni, implementarea cărora va fi efectuată din contul mijloacelelor bugetare ale instituțiilor implicate, a ministerului de resort, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură și Agența Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și din surse extrabugetare.

Infrastructura de producere a viitorului Parc Inovațional de Cercetare și Dezvoltare în Inginerie, deschiderea căruia este planificată în cadrul ZEL Bălți din Chișinău, va avea o hală cu o suprafață de circa 3000 m2, dar și spații de birou cu aceeași suprafață. Potrivit lui Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, pentru realizarea proiectului va fi contractat un credit fără dobândă bancară de 5 mil. euro pe un termen de 25 de ani, de la BIT Media, entitate a concernului austriac EEE Group. Astfel, din aceste resurse urmează a fi renovate și dotate spațiile de birou și de producere, implementate diverse programe software & hardware în cadrul planului de digitalizare în educație, dar și pentru dezvoltarea unui Program de Master comun cu partenerii austrieci în inginerie mecanică și tehnologii digitale.

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a lansat astăzi, 4 mai, Centrul de apel cu numărul unic 022 822222 destinat serviciilor de asistență oferite de către instituție partenerilor și clienților săi. Prin intermediul noii linii telefonice, operatorii Centrului de apel acordă asistență și suport tehnic utilizatorilor Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP) și altor sisteme de evidență contabilă, administrate de CTIF, în ceea ce privește utilizarea funcționalităților acestor sisteme.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va elabora în scurt timp un plan de acțiuni cu privire la îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate în baza unor indicatori de performanță concreți care vor fi monitorizați și raportați lunar. Această decizie a fost luată la ședința responsabililor de prestarea serviciilor de suport și consultanță din cadrul Centrului, convocați de directorul interimar al instituției, Vitalie Coceban, pentru a identifica metodele de îmbunătățire a calității serviciilor prestate și de asigurare a continuității proceselor de furnizare a acestor servicii.

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţământ publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţământ private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei. Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, tipurile instituţiilor de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului sunt:

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2019, au fost eliberate per total 3096 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, acestea fiind în descreștere cu 5,2% față de anul 2018. BNS precizează că, din numărul total de autorizații eliberate, 1891 au fost pentru clădiri rezidențiale (sau 61,1% din numărul actelor eliberate), iar 1205 (38,9%) – pentru clădiri nerezidențiale. În anul precedent numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 5,9%, iar pentru clădiri nerezidențiale – cu 4,1% față de anul 2018.

Casa Naţională de Asigurări Sociale extinde Centrul de Apel specializat, lărgind domeniile de activitate şi triplând numărul specialiştilor antrenaţi în Centru. Măsurile au fost luate ţinând cont de numărul mare de apeluri parvenite la serviciul „Linia fierbinte" şi pentru eficientizarea serviciilor de consultare şi informare a cetăţenilor. Persoanele care au orice întrebări ce ţin de stabilirea, calcularea sau plata prestaţiilor sociale pot obţine informaţii la numărul de telefon 022 257 777. Centrul de Apel este unul specializat. Astfel:

Este oare necesar ca instituțiile de învățământ sa prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care acestea nu au obligații aferente impozitului? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să examinăm cadrul normativ în vigoare. Art. 15 alin. (1) din Codul educației (CE) definește tipurile de instituţii de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului1.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), în calitate de centru de înregistrări al Centrului unic de certificare al Guvernului, anunță că a extins termenul de valabilitate a semnăturilor electronice pe care le eliberează până la doi ani. Până în prezent, CTIF elibera semnături electronice doar cu termenul de valabilitate de un an. Directorul instituției, Vitalie Coceban, a relatat că oportunitatea de a obține semnătura electronică pe un termen de doi ani este mai avantajoasă pentru solicitanți din punct de vedere al costurilor, dar și al necesității de reînnoire a acesteia. Din data de 8 aprilie, persoanele interesate pot solicita, în funcție de necesitate, eliberarea semnăturii electronice pe un termen de un an sau de doi ani, a precizat Coceban.