Entitatea de audit, în cazul efectuării auditului la entitățile de interes public, pentru asigurarea riscului de audit, va încheia cu asigurătorul un contract de asigurare de răspundere civilă profesională a entității de audit, obiectul asigurării fiind răspunderea legată de executarea contractului sau auditul situațiilor financiare. În același timp, în cazul efectuării auditului la alte autorități decât cele de interes public, entitatea de audit asigură riscul de audit, după caz, conform prevederii de mai sus sau poate să constituie provizioane în mărime de minimum 15% din venitul din vânzări în perioada de gestiune aferentă auditului. În Monitorul Oficial de vineri, 1 noiembrie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 137 din 18.10.2019 cu privire la aprobarea modificărilor Ordinului ministrului finanțelor nr.49/2010 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind modul de asigurare a riscului de audit.

Achizițiile publice desfășurate în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii în anii 2019-2020 nu au întrunit în totalitate principiile fundamentale aplicate în acest domeniu, fiind identificate probleme ce țin de reglementarea necorespunzătoare a activității grupurilor de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante; calitatea redusă a planificării achizițiilor publice; digitalizarea neexhaustivă a achizițiilor publice de valoare mică, precum și lipsa sistemelor automatizate de monitoring, raportare și analiză a achizițiilor publice desfășurate.   În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.17 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului conformității

Pentru asigurarea riscului de audit, entitatea de audit, după caz, încheie cu asigurătorul un contract de asigurare de răspundere civilă pentru posibile riscuri de activitate profesională, obiectul asigurării fiind contractul de audit sau constituie provizioane în mărime de minimum 15% din venitul din vânzări în perioada de gestiune aferentă auditului. Totodată, în cazul efectuării auditului la entitățile de interes public, entitatea de audit asigură riscul de audit conform primei prevederi, iar în cazul efectuării auditului la alte entități decât cele de interes public, entitatea de audit va constitui provizioane.

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Auditorul selectat și instruit pentru efectuarea misiunilor de verificare a cheltuielilor proiectelor finanțate de UE în cadrul Programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională trebuie să comunice în timp util cu beneficiarul – persoana juridică cu care s-a încheiat un contract de grant și care este responsabilă de inițierea și implementarea proiectului aprobat spre finanțare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la aprobarea procedurii privind modul de comunicare a auditorilor cu beneficiarii în procesul implementării Programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională.

Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2020. Potrivit documentului, cu anumite excepții acesta oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare aplicabile.   Astfel, veniturile BASS provenite din contribuțiile de asigurări sociale încasate în anul 2020 au fost înregistrate şi raportate regulamentar, în timp ce normele de raportare a veniturilor nu oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra calculării, achitării, creanțelor și datoriilor pe indicatori separați.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea bugetului Instituției Publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2021. Acesta prevede la venituri  suma  de 1724,3 mii lei și la cheltuieli  – 2366,3 mii lei, cu un deficit în sumă de 642,0 mii lei, care se va acoperi din contul soldului de mijloace băneşti la 1 ianuarie 2021.     Potrivit proiectului, veniturile care reprezintă plăţile şi cotizaţiile efectuate de auditori, de entităţile de audit și de stagiarii în audit vor constitui 1524,3 mii lei.

Sistemul electronic de achiziții publice MTender generează numeroase date publice deschise, al căror potențial nu este încă pe deplin utilizat în Republica Moldova. În acest context, Ministerul Finanțelor, cu suportul partenerilor, va implementa un instrument digital ce va oferi o analiză cuprinzătoare a achizițiilor publice în sistemul MTender, conceptul căruia a fost prezentat astăzi, 28 aprilie, în cadrul evenimentului „Noi abordări asupra monitorizării și auditului achizițiilor publice”.   Sistemul urmează a fi lansat în etapa de testare, devenind funcțional la sfârșitul anului curent și va permite utilizarea datelor deschise în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, oferind posibilitatea de dezvoltare a unor instrumente analitice complexe, ce vor ajuta la evaluarea riscurilor de corupție, precum și la identificarea utilizării ineficiente a surselor financiare.

Raporturile de muncă ar trebui să fie formalizate în scris, însă, în practică, apar frecvent situații în care angajatul își îndeplinește atribuțiile fără un contract de muncă oficial. În astfel de cazuri, dovedirea faptului angajării devine complicată, mai ales dacă angajatorul neagă existența raportului de muncă. Existența unor înțelegeri informale, a unor

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea unor proceduri de selectare și participare la instruiri a auditorilor pentru efectuarea misiunilor de verificare a cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate de Uniunea Europeană.   Amintim, anterior autoritatea a încheiat cu Instituția Publică „Consiliul de supraveghere publică a auditului” un acord, conform căruia ministerul urmează să stabilească criteriile de selectare a auditorilor pentru activitatea respectivă.

Circa 80% din entitățile auditate de Curtea de conturi (CC) în anii 2018-2019 la capitolul administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public înregistrează nereguli la ținerea evidenței contabile, inclusiv la reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe; la contabilizarea activelor nemateriale și a valorii capitalului social al statului, terenurilor aflate în folosință, valorii creanțelor și a datoriilor; la aplicarea corectă a regulilor de recunoaștere și clasificare a bunurilor, precum și la efectuarea inventarierii etc.,

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

În cadrul entităților publice, care nu dispun de subdiviziune de audit intern proprie în structura organizatorică și nu se află în subordinea unui organ central de specialitate a administrației publice sau a unei autorități a administrației publice locale de nivelul al doilea, se va efectua auditul intern prin asociere. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul  ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind activitatea de audit intern prin asociere, ce are ca scop stabilirea cadrului general de organizare și desfășurare a activității de audit intern în entitățile publice prin asociere. 

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. Totodată, art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia din CF stabilește că locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.     

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Legea nr.198 din 20 noiembrie 2020 privind fondurile de pensii facultative, ce stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative (Fond) ca parte a sistemului de asigurare facultativă pe baza economiilor individuale capitalizate, cerințele privind organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratorii Fondurilor, normele aplicabile depozitarilor, precum și competențele de supraveghere a acestor entități atribuite Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).   Potrivit legii, Fondul se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției.

În Monitorul Oficial din 30 decembrie 2025 a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr. 311 din 18.12.2025 pentru modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ privind Inspectoratul de Stat al Muncii).

Ministerul Justiției cu sportul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat proiectul pentru completarea Codului contravențional (Cod) care va institui răspunderea contravențională pentru activități comerciale cu dispozitive ilicite.

În conformitate cu definiția de la alin. (2) al art.261 al Codului fiscal sau conform Politicilor contabile a întreprinderilor de stat/ municipale, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public care aplică SNC sau IFRS, precum și modul de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe, inclusiv a investițiilor capitale în active în curs de execuție a autorităților/ instituțiilor bugetare care aplică Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, entitățile vor stabili modul de trecere la pierderi a mijloacelor fixe.   În ședința de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;