În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

Perfecționarea cadrului normativ în domeniul evidenței și calculării amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale este un proces complex și amplu și mă bucur că în cadrul acestuia am reușit să includem cei mai buni profesioniști din domeniul fiscal și contabil. Preconizăm că proiectele Catalogului mijloacelor fixe și a Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale vor fi aprobate săptămâna viitoare de către Guvern și publicate, astfel ca să intre în vigoare până la 1 ianuarie 2021, pentru ca să oferim posibilitate agenților economici să asigure trecerea la noua metodă de evidență a mijloacele fixe începând cu perioada fiscală a anului 2020, conform Catalogului ce va fi aprobat. Știm că orice tranziție este complicată, dar mizăm pe suportul dvs., a menționat secretarul de stat, Dorel Noroc, în concluzia ședinței online desfășurate astăzi, 18 decembrie, de Ministerul Finanțelor cu reprezentanții mediului de afaceri, mediului academic și experți în domeniu.

Astăzi, în Monitorul Oficial (nr.379-382) a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.90 din 4 octombrie 2023, prin care au fost introdus unele modificări în formularul-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova şi veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia.

În articol oferim explicații cu privire la modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale, inclusiv în cazul în care activele nefinanciare au fost reevaluate, dezvoltate sau s-a efectuat reparația capitală a acestora.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Conform art.93 pct.18) CF, investiții (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparația capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

În contabilitatea financiară veniturile și pierderile rezultate din operațiile de ieșire ale mijloacelor fixe se determină conform SNC „Imobilizări corporale și necorporale”.

În conformitate cu prevederile pct.189 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale” (INC), entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care ele fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori și a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare. Menționăm, că în cazul dat entitatea poate, însă nu este obligată să reevalueze imobilizarea necorporală sau corporală dacă aceasta complet a fost amortizată și ulterior este utilizată în activitatea sa. Această situație apare din cauza necoinciderii duratei de amortizare determinată la recunoașterea inițială a activului imobilizat cu durata efectivă de utilizare.

Aplicarea Planului de remediere în procedura contravențională reprezintă un beneficiu pentru persoana vizată, întrucât în acest caz acesteia nu i se va aplica o sancțiune contravențională, dar i se va acorda un termen pentru remedierea încălcării. Planul de remediere reprezintă o anexă la procesul-verbal cu privire la contravenție, în care agentul constatator stabilește,

În baza contractului de comodat, întreprinderea a primit mijloace fixe destinate utilizării în procesul de producție. În cadrul desfășurării activității, entitatea a înregistrat cheltuieli de reparație pentru schimbarea unor piese în utilajele primite în comodat. Cheltuielile suportate vor fi deductibile în scopuri fiscale? Cum urmează a fi calculată limita de 15% din suma contractului dacă clauzele contractuale reglementează luarea în folosință cu titlu gratuit?

În trimestrul I al anului curent, au fost date în exploatare 1011 locuințe cu suprafața totală de 93,4 mii m², ceea ce este în scădere cu 10,5% față de perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. După mediul de rezidență, ponderea cea mai mare a locuințelor date în exploatare s-a înregistrat în mediul urban – 813 locuințe cu suprafața totală de 70,0 mii m2. Comparativ cu ianuarie-martie 2019, acest indicator s-a diminuat cu 15,1%. În același timp, în mediul rural au fost date în exploatare 198 locuințe cu suprafața totală de 23,4 mii m2, ceea ce constituie cu 6,8% mai mult față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019.

Autoritățile intenționează să opereze mai multe modificări în procedurile de acordare a subvențiilor în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobat în ședința Executivului din 27 aprilie curent.   Astfel, în cadrul primei tranșe a subvențiilor în avans pentru măsurile ce vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, dezvoltarea localităților și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole vor fi acordate 80% din valoarea subvenției aprobate.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Pe data de 25 aprilie anul 2024, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanţelor nr. 44/2024 (în continuare – OMF nr. 44/2024) cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

În cazul schimbării destinației terenurilor agricole și silvice, pentru exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, nu va fi necesară schema de amplasare a imobilului și a rețelelor edilitare, deoarece dosarul cadastral conține un șir de acte, care prevăd amplasarea minierului util: proiectul perimetrului minier, actul de confirmare a acestuia, avizul expertizei ecologice de stat, acte ce sunt aprobate prin ordinele autorităților publice centrale din domeniu, se spune în nota informativă la proiectul hotărârii Executivului ,,Pentru modificarea punctului 27 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la modul de transmitere, schimbare a destinației și schimb de terenuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1170/2016.