Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Proiectul „Reforma învățământului în Moldova”, implementat prin intermediul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) cu suportul Fondului de Investiții Sociale din Moldova, a fost supus auditului de către Curtea de Conturi. Raportul Curții cu privire la implementarea Proiectului pe exercițiul bugetar 2017 este publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie curent. Conform hotărârii, Curtea își exprimă opinia de audit fără rezerve pentru Rapoartele financiare interimare ale Proiectului, menționând că acestea nu conțin denaturări.

Uniunea Europeană va acorda țării noastre o asistență macrofinanciară în valoare de până la 100 mil. euro. Guvernul a aprobat semnarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinaciară și a Memorandumului de înțelegere.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

Procesul de informare a contribuabililor este un obiectiv prioritar în activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Din acest considerent, SFS desfășoară cu regularitate ateliere de lucru care sunt inițiate și se desfășoară conform graficelor aprobate și publicate trimestrial pe pagina web a SFS. Tematica seminarelor se stabilește în baza subiectelor prioritare pentru perioada respectivă (modificarea/completarea actelor legislative și normative, riscurile identificate la nivel central și la solicitările contribuabililor).

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să fie instituția de reper a țării la capitolul profesionalism și să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mult mai stabil și de încredere. Mesajul a fost spus de echipa băncii centrale la întrevederea cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a efectuat astăzi o vizită la BNM Șeful statului, în calitate de garant al Constituției, a dat asigurări echipei BNM că instituția va rămâne independentă, ceea ce reprezintă o garanție a stabilității sectorului financiar-bancar – un factor indispensabil pentru o dezvoltare economică durabilă.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

În ultima ședință plenară în mandat deplin al Parlamentului deputații au votat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Președintele comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, a precizat că proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în anii 2019-2021 și a obiectivelor bugetar-fiscale pe anul 2019, ca rezultat al reformei fiscale, care a fost implementată începând cu 1 octombrie 2019.

Structurile de primire turistică vor fi clasificate de Agenția Servicii Publice. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede transferarea competențelor de clasificare a structurilor de primire turistică de la Agenția Turismului la Agenția Servicii Publice. Modificarea este operată în contextul reformei administrației publice centrale. Reamintim că, din anul 2009 până în 2018, elaborarea și implementarea politicii statului în domeniul turismului se realizau de către Agenția Turismului, organul central de specialitate în domeniul turismului, subordonat Guvernului.

Consiliului naţional pentru reforma administrației publice a examinat acțiunile întreprinse pentru restructurarea administraţiei publice centrale și obiectivele pentru perioada următoare. În cadrul şedinţei premierul Pavel Filip a menționat că implementarea Strategiei de reformare a administrației publice este o prioritate a Guvernului, iar în ultima perioadă au fost întreprinse mai multe acțiuni în acest sens. „Efectele acestei reforme trebuie să fie simțite de cei care lucrează în administrația publică centrală, de cetățeni și de mediul de afaceri”, a spus prim-ministrul. Retrospectiva acţiunilor pentru reformarea APC include reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, depolitizarea funcției publice, reforma instituțiilor de control și a domeniului de cercetare și inovare.

În cererea pentru înregistrarea /modificarea unor date şi/sau radierea din evidenţă a dispozitive electronice (anexa nr.5) la Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control, pe lângă adresa unități structurale, cum se indică în prezent, se vor mai nota ID dispozitivului și sistemul de plăți. Serviciul Fiscal de Stat prezintă pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control. Proiectul are drept scop eficientizarea administrării fiscale și stabilirea procedurilor unice de evidență a echipamentelor de casă și de control și vine cu modificări în anexa nr.1 și anexa nr. 5 la Regulament.

Acești factori au contribuit la majorarea încasărilor asigurate de Serviciul Vamal, care a acumulat, în anul 2018, la bugetul de stat 21,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu circa 1,04 mld. lei față de anul 2017. Valorile sunt în creștere și în cazul exporturilor. În anul precedent, acestea au crescut cu 1,95 mld. lei, însumând 39,4 mld. lei. Cea mai mare pondere în structura veniturilor o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 67,1%, urmate de accize cu 25,3% și, respectiv, taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), care conține Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției, structura și organigrama instituției. Proiectul a fost elaborat în scopul implementării reformei administrației publice și executării art. 8 din Codul transporturilor rutiere, potrivit căruia Regulamentul menționat, precum și structura și efectivul-limită ale ANTA se aprobă de Guvern. Astfel, Agenţia este o autoritate administrativă în subordinea organului central de specialitate, care asigură implementarea documentelor de politici publice şi a strategiilor naţionale de dezvoltare în domeniul transportului rutier, controlează