Contractul de formare profesională în învățământul dual (în continuare – ÎD) se încheie pentru o perioadă determinată, de minimum un an și de maximum 3 ani, conform cadrului normativ: instruirea teoretică se realizează în instituţia de învățământ, iar cea practică – la întreprindere. În tabelul de mai jos găsiţi norme

La 1 ianuarie 2023, având în vedere noile prevederi aprobate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pentru anul current), au intrat în vigoare și modificările la art.189 alin.(2) din Codul fiscal, conform cărora Serviciul Fiscal de Stat recalculează obligaţiile fiscale calculate prin metode şi din surse indirecte după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau după prezentarea documentelor respective.

Prin Legea nr.187/2025 pentru modificarea unor acte normative au fost aprobate modificări la Codul fiscal care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, prin care se permite deducerea cheltuielilor suportate

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Procesul de selectare, numire și evaluare a membrilor comitetului de audit pentru entitățile cu capital de stat și a comisiei de cenzori a întreprinderilor de stat și societăților cu capital majoritar de stat, precum și condițiile de remunerare a acestora vor fi stabilite de un regulament.

Discuțiile privind modificarea cadrului normativ ce vizează delegarea salariaților au continuat astăzi, 26 aprilie curent, pe platforma Grupului de lucru nr. 4 „Perfecționarea procesului de delegare a salariaților”, instituit în cadrul Ministerului Finanțelor, condus de secretara de stat, Olga Golban.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

În scopul confirmării veniturilor obținute în Republica Moldova de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova, prin Ordinul SFS nr. 344/2023, a fost aprobat Regulamentul privind eliberarea confirmării veniturilor obţinute în Republica Moldova de persoanele fizice cetăţeni ai RM.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (72), 2022).   Mărimea pierderilor agricole prognozate spre recuperare de către entitatea cu activitate extractivă în cazul în care pe terenul atribuit se află o plantație perenă (vie sau livadă roditoare)este compusă din două părți: pierderi provenite din roada nerecoltată;

ANOFM informează că pe parcursul anului precedent 60765 de persoane (inclusiv trecători) aflate în căutarea unui loc de muncă au beneficiat de servicii de informare, iar 25652 persoane – de servicii de intermediere a muncii.

Într-o economie modernă, crearea unui climat de încredere și transparență între agenții economici și autoritatea fiscală este esențială. Desemnarea contribuabilului onest de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are ca scop consolidarea conformării fiscale și sprijinirea companiilor care își respectă cu rigurozitate obligațiile fiscale. În acest context, Regulamentul aferent stimulării morale (non-financiare)

Recent a avut loc conferința FINANȚE PENTRU EA: „Crearea oportunităților de incluziune financiară”, organizată de UN Women Moldova, în colaborare cu Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru. Un accent important al conferinței a fost prezentarea proiectului „Femei în Finanțe” – destinat

Salariul agenților publici, în sensul Legii integrității nr. 82/20171, precum și a angajaților din autoritățile publice la autogestiune nu reprezintă informație confidențială, accesul nelimitat la orice informații de acest gen fiind asigurat în condițiile Legii nr.982/2000 privind accesul la informațiile de interes public. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (asigurarea accesului la informațiile de interes public), care poate fi consultat până la 3 februarie curent.

În ultima perioadă, tot mai frecvent apar întrebări ce țin de particularitățile fiscale și contabile în condițiile majorării de către o persoană juridică rezidentă a capitalului social din contul datoriei entității rezidente față de nerezident (aferent unui împrumut). În continuare, vom analiza acest subiect și vom oferi răspunsurile de rigoare.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au verificat în lunile ianuarie-aprilie curent  695 unități (cu un număr de 55,2 mii salariaţii), inclusiv 400 unități din sectorul real, 291 autorități – din sectorul public și 4 angajatori persoane fizice. Astfel, au fost efectuate 252 controale în domeniul raporturilor de muncă, 51 – securității și sănătății în muncă, 386 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Potrivit datelor ISM, din numărul total de verificări 484 constituie controale planificate (225 – în sectorul public și 259 – în sectorul real) şi 211 – inopinate (66 – în sectorul public și 145 – în sectorul real).