Utilizarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice reprezintă una din formele utilizate pe plan internaţional, precum şi în statele UE, pentru a se stabili situaţia fiscală a unui contribuabil – persoană fizică, în cazurile în care se constată denaturarea evidenţelor contribuabilului faţă de realitatea activităţii.

Programul de conformare din acest an a fost elaborat pentru susținerea conformării voluntare şi identificare/descurajare a contribuabililor care au decis sa nu se conformeze, iar rezultatele vor conduce la reducerea decalajului fiscal Serviciul Fiscal de Stat a evaluat rezultatele implementării Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2012. Obiectivul Programului de conformare este de a promova un nivel ridicat de conformare voluntară a contribuabililor din Moldova cu legislaţia fiscală, inclusiv prin acces uşor la drepturile legale şi prin micşorarea costurilor de raportare fiscală.

„Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale” (Codul Fiscal, Titlul V, art. 214). Încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare poate fi produsă inconştient, drept consecinţă a unei interpretări subiective şi eronate a legislaţiei şi, repsectiv, aplicarea ei neconformă, şi în cazul dat este valabilă expresia – necunoaşterea legii nu exonerează de răspundere. În unele cazuri însă, încălcările respective sunt bine „planificate”, fiind parte componentă a unei strategii complexe privind stabilirea modalităţii de camuflare a surselor de venit, obiectelor impozabile. Oricare ar constitui motivul producerii încălcării, este binevenit de a cunoaşte iniţial răspunderea stabilită de către legiuitor pentru aceasta, astfel încît chiar dacă tentaţia de a purcede la careva ilegalităţi este destul de mare, de a stabili iniţial un raport între avantje şi consecinţe.

Constituţia Republicii Moldova cert consfinţește că cetăţenii, cărora le sunt încredinţate funcţii publice, au obligaţiunea și răspund de exercitarea cu credinţă a atribuţiilor ce le revin și, în conformitate cu legislaţia, depun jurămîntul. Indiferent de treapta ierarhică a funcţionarului fiscal, acesta trebuie să se călăuzească în exerciţiul funcţiunii de următoarele principii: legalitate, imparţialitate, independenţă, profesionalism, loialitate. Funcţionarul fiscal supraveghează respectarea legislaţiei de către contribuabili, administrează acumularea veniturilor la buget, prestează servicii persoanelor fizice și juridice etc., iar în aceste condiţii orice funcţionar trebuie să dea dovadă de perseverenţă, capabilitate, inteligenţă și dăruire de sine, să respecte standardele corespunzătoare de comportament etic al funcţionarului fiscal.

În vederea aprecierii obligaţiilor, ce apar la prestarea serviciilor menţionate, urmează de examinat conţinutul a mai multor norme din Codul fiscal. Astfel, în conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil, care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării, este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art. 104 lit. a) din Codul fiscal.

Potrivit art. 446 alin. (1) din Codul contravenţional, în cazul constatării unui act contravenţional, agentul constatator nu încheie proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:

Regulamentul respectiv stabileşte anumite atribuţii de execuţie a organelor de verificare şi control din domeniul producţiei alcoolice, metrologiei sau impunerii fiscale. Prevederile stipulate în Regulament, cu referinţă la fiecare organ de verificare şi control în parte, nu depăşesc sarcinile lor de serviciu. Totodată, Regulamentul prevede concretizări de caz şi procedură, care urmează a fi abordate întru evitarea confuziilor.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Petiţiile sunt o formă democratică de comunicare între cetăţean şi autoritate, deseori cererea sau scrisoarea fiind ultima soluţie pentru cel neîndreptăţit. Atît Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), cît şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale sunt „bombardate” zilnic cu zeci de cereri, sesizări, sugestii şi reclamaţii, multe fiind însă anonime.

Pe piaţa locală primele automate pentru vînzări (automate de cafea, de regulă, second hand), dotate cu jetoniere, apar prin anul 2005. În instituţii, gări, staţii de autobuz şi aeroporturi, de rînd cu automatele de cafea, îşi fac apariţia şi alte automate de vînzări: automate de vînzări sucuri, băuturi răcoritoare, dulciuri, snack-uri etc. Dar şi în prezent predomină pe piaţă automatele de cafea dotate, de altfel, de acum cu cititoare (validatoare) de bancnote. Avantajul lor este că pot deservi, la orice oră şi fără costuri suplimentare, cererea pentru aceste produse. Care n-ar fi evoluţia tehnică a automatelor pentru vînzări, în vizorul fiscal întotdeauna vor fi sistemele de plată legate de numerar, carduri şi alte instrumente acceptate de acestea.

Agenția Fiscală suedeză a primit cîteva solicitări de informații de la statele Uniunii Europene referitoare la Asociațiile de economii şi împrumut din Suedia, implicate la efectuarea plăților legate de schemele de fraude T.V.A. carusel. Înregistrarea în Suedia Asociația suedeză de economii şi împrumut este o asociație economică înregistrată la Ofciul Suedez de Înregistrare a Companiilor (Botagsverket, www.bolagsverket.se). Activitățile antreprenoriale ale asociației constau în aducerea de benefcii financiare membrilor săi. Aceasta nu este o bancă şi cuvîntul bancă nu poate fi inclus în denumire. Consiliul de directori include minimum trei directori, care pot fi de orice naționalitate deşi 50% sau mai mult ar trebui sa fe stabiliți în UE. Dacă asociația nu are nici un reprezentant autorizat rezident al Suediei, Consiliul de directori trebuie să autorizeze o persoană – rezident al Suediei în calitate de mandatar din numele asociației.

Conform art. 227 din Codul fiscal, una din măsurile de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale este aplicarea sechestrului pe bunurile contribuabilului restanţier, care se face în temeiul unei hotărîri emise de conducerea organului fiscal pe un formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procedura sechestrării bunurilor, ca modalitate de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, este reglementată prin Ordinului IFPS nr. 295 din 08.06.2010 (Monitorul Oficial nr. 98-99/336 din 15.06.2010). Formularul Hotărîrii cu privire la asigurarea stingerii obligaţiei fiscale este aprobat prin anexa nr.1 la ordinul menţionat. Pentru efectuarea procedurii este competent organul fiscal, în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile imobile.

În rezultatul analizei raportului 4-SF privind rezultatele controalelor fiscale efectuate în total pe republică pe perioada semestrului I al anului 2011, s-au stabilit următorii indici. Potrivit situaţiei din 30.06.2011, conform Raportului 4 – SF, în total pe republică sunt luaţi la evidenţă 689756 contribuabili, dintre care persoane juridice 104301, gospodării ţărăneşti 523499 şi întreprinderi individuale 61693. În perioada de raportare au fost efectuate 32753 controale fiscale, comparativ cu perioada similară a anului precedent (32419 controale fiscale) ce constituie cu 334 controale fiscale mai mult (101%). Dacă ne referim la controalele planificate efectuate prin metoda verificării totale se constată că numărul acestora s-a micşorat cu 435 controale sau 23% (1444 în anul 2011 comparativ cu 1879 în aceiaşi perioada anului 2010).

Pe data de 12 februarie 2011, salariatul întreprinderii „X” a fost concediat. În urma examinării cererii depuse de către acesta în instanţa de judecată, pe data de 17 iunie 2011 a fost emisă o hotarîre, prin care s-a decis că salariatul a fost concediat nelegitim, iar angajatorul este obligat să-l restabilească la serviciu şi să-i achite salariul pentru perioada în care s-a aflat în concediu forţat. În ce mod se vor impozita plăţile date? Va avea dreptul angajatul să beneficieze de scutiri suplimentare, dat fiind faptul că în timpul cît a fost concediat a obţinut dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută? Potrivit art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi faciÎntrebărilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Hotărîrea Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată” nr. 10 din 19.01.2010.

Începînd cu 23 aprilie 2011, la 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial nr. 206-209 din 22 octombrie 2010, a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 „Cu privire la comerţul interior”, care stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţii de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova. Legea dată a provocat numeroase discuţii în rîndurile antreprenorilor, referitor la interpretarea unor prevederi privind modalitatea de aplicare a cerinţelor stabilite pentru practicarea activităţii de comerţ cu ridicata. Conform alin. (1) art. 7 din Lege, în Republica Moldova sunt definite următoarele forme de desfăşurare a comerţului:

În cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător,agentul economic poate modifca sau completa documentele de constituire (cu excepţia codului fscal) în partea ce ţine de: • schimbarea formei organizatorico — juridice; • modifcarea adresei juridice (inclusiv trecerea la deservire în raza altui Inspectorat Fiscal Teritorial); • schimbarea denumirii agentului economic. În asemenea cazuri, Certifcatul de înregistrare în calitate de contribuabil al TVA urmează a fi modifcat. Pentru operarea modifcărilor, contribuabilul TVA urmează să prezente la organul fiscal, unde este înregistrat şi în raza căruia se deserveşte, în decurs de 15 zile o cerere în formă liberă prin care se solicită modifcarea Certifcatului, cu anexarea documentelor care confirmă modifcarea.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piaţă. Aceasta este esenţa însăşi a relaţiilor preponderent de piaţă, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obţinerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător. Insolvabilitatea, ca sistem de proceduri judiciare, ajută societatea să se elibereze de întreprinderile sufocante şi să creeze noi posibilităţi în cîmpul de muncă. Principalul în fenomenul real al insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Care este ordinea de executare a creanţelor creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate?

Cu începere de la 1 ianuarie 2012 vor fi puse în aplicare amendamentele la Codul fiscal aprobate în această primăvară şi care au menirea de a permite organelor fiscale să utilizeze, în caz de necesitate, metode şi surse indirecte în vederea estimării obligaţiilor fiscale ale persoanelor juridice şi fizice. Deşi, nu este o normă nouă în practica internaţională în domeniul fiscal, pentru Republica Moldova această prevedere legislativă va trebui să creeze un bun prilej pentru a permite organelor fiscale să administreze mai eficient colectarea impozitului pe venit al persoanelor juridice şi fizice.

Direcţia marilor contribuabili (în continuare DMC) a fost înfiinţată la recomandările Fondului Monetar Internaţional în anul 1998. De la înfiinţarea sa DMC are ca obiectiv o abordare modernă a problemei interacţiunii dintre organul fiscal şi contribuabilii mari. Strategia de modernizare se bazează pe cele mai bune practici internaţionale. Nouaabordare constă în echilibrarea funcţiilor de servicii şi de control, căutarea punctului optimal, în care prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale va asigura un nivel înalt de încasări la bugetul public naţional. Pe toată perioada activităţii DMC, numărul contribuabililor administraţi a variat, în funcţie de mai mulţi factori, iar condiţiile şi criteriile, după care erau selectaţi contribuabilii mari, nu au fost bine determinate şi nu puteau fi regasite într-un oarecare act normativ.

Impozitele şi taxele reprezintă principala sursă de venituri a unui stat, utilizate pentru finanţarea activităţilor social-economice şi pentru a menţine statalitatea. Reprezentînd un element indispensabil de constituire a unui stat, impozitele au început să fie colectate şi percepute odată cu apariţia primelor formaţiuni statale. De atunci, metodele de impunere şi colectare a impozitelor, precum şi rolul şi impactul acestora în viaţa social-economică, au evaluat diferit de la un teritoriu la altul. Totuşi, o trăsătura comună aplicabilă oricărui sistem fiscal este colectarea impozitelor de pe un spaţiu geografic definit, de la anumiţi plătitori, într-o perioadă definită de timp şi conform anumitor principii.