Activitatea prin agent de muncă temporară este cea prestată de un salariat temporar care va încheia un contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată cu un agent de muncă temporară şi care va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra o anumită perioadă sub supravegherea şi conducerea acestuia. Prevederea se conține în proiectul modificării unor acte legislative promovat de Consiliul economic de pe lângă Prim-ministru și care are drept scop reglementarea prin lege a acestui gen de activitate. Astfel, modificările propuse la Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurare de şomaj va fi completată cu un obiectiv al politicilor în domeniu, care stipulează crearea condiţiilor pentru dezvoltarea

Sigiliul vamal reprezintă un element esențial pentru asigurarea integrității mărfurilor pe durata transportării acestora în regim de tranzit sau în transportul internațional pe teritoriul RM. În procesul de vămuire a mărfurilor distingem sigilii aplicate de autoritatea vamală și sigilii de tip special...

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

Articolul ce urmează oferă o sinteză a legislației în vigoare ce reglementează utilizarea documentului primar foaia de parcurs, obligativitatea eliberării acesteia și termenul de valabilitate. Necesitatea acestui articol este condiționată de multiplele întrebări adresate de contribuabili. Astfel, conform art. 11 din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar fapt economic reprezintă tranzacţia, operaţiunea, evenimentul care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și/sau cheltuielile entităţii. Respectiv, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea acestora.

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Fondatorul entității „X” decide majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți. Care sunt consecințele fiscale? Este obligată entitatea să calculeze și să achite impozitul pe venit în urma acestei operațiuni economice?

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

Importul mostrelor de către agenții economici este generat de mai mulți factori sau necesități cum ar fi: pentru obținerea unui certificat, pentru necesitățile interne ale companiei sau pentru prezentarea acestora în cadrul târgurilor comerciale

Pe parcursul lunilor ianuarie - februarie 2022, avocatul Ionescu a activat în cadrul Biroului de Avocați „Partenerii”, fiind și fondator al acestuia, unde a realizat venituri sub formă de onorarii. Începând cu luna martie 2022, avocatul Ionescu își încheie activitatea în cadrul BAA „Partenerii”, înregistrând activitatea drept „Cabinet al avocatului Ionescu”

Entităţile care desfăşoară activitate în baza unor contracte de parteneriat public-privat au obligația să ţină contabilitatea separată a acestora conform legislației în vigoare, ţinând cont de cerinţele contractuale.   În continuare, în formă de scheme, vă propunem un articol despre contabilitatea creanțelor și datoriilor entității în cazul PPP, elaborat de Olga Donciu și Georgeta Covaliov-Rusu. 

Entitatea „X” a suportat un incendiu de proporții la magazinul specializat, în urma căruia au fost distruse mărfurile, utilajul și, respectiv, imobilul. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale cheltuielile înregistrate în contabilitate ca rezultat al constatării acestei situații excepționale?

În urma reevaluării, Centrul Național de Acreditare MOLDAC a reînnoit, prin decizia sa nr. 144 din 13.09.2019, acreditarea Organismului de inspecție din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), pe un termen de patru ani, pentru domeniul de acreditare solicitat. Domeniul include inspecțiile cantitative prin măsurarea sarcinilor pe osii și masei totale a vehiculului, precum și prin măsurarea dimensiunilor vehiculului: lungimea, lățimea, înălțimea și distanța între axe. Organismul de inspecție întrunește peste 60 de specialiști calificați care muncesc la 10 posturi de măsurare amplasate în opt puncte de trecere a frontierei de stat și în două puncte vamale interne.

În perioada anilor 2017-2018 tichetele de masă au fost promovate activ, prin elaborarea legislației în domeniu și aprobarea cadrului normativ de aplicare a acestuia.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Organizația necomercială (ON) încheie contracte de voluntariat atât cu voluntarii locali, cât și cei străini, pentru acordarea suportului refugiaților din Ucraina. În cazul în care ON decide de a oferi voluntarilor o anumită sumă (de exemplu, 200 lei per zi – pentru transport/pentru alimentație), cum va fi corect contabilizată această sumă și ce regim fiscal va fi aplicat asupra acesteia?

Astăzi, în Monitorul Oficial (nr.379-382) a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.90 din 4 octombrie 2023, prin care au fost introdus unele modificări în formularul-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova şi veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia.

În situația creată de pandemie, dar și în competiţia de a câştiga noi clienţi şi de a răspunde exigenţelor acestora, business-ul examinează tot mai profund extinderea activității de comerț în mediul online. Deși este un aspect cunoscut pentru unii antreprenori din RM, pentru cei ce sunt la începutul acestui gen de activitate expunem unele aspecte care urmează a fi respectate de persoanele care doresc să lanseze activitatea de comerț în mediul online și pentru ca activitatea desfășurată să fie menținută în cadrul legal.

O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Peste 80% dintre proprietarii de bunuri imobiliare și-au exercitat obligația de achitare a impozitului imobiliar și a celui funciar până la data de 30 iunie 2019. Astfel, circa 400 milioane lei au fost acumulați la Bugetul public național din acest tip de impozit, plătitorii beneficiind de o reducere de 15% din suma total calculată.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală