Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

O iniţiativă legislativă propusă de Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, ce se referă la modificarea Legii nr.37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului nu a fost susţinută de Guvern.

La data de 30 decembrie 2017 a intrat în vigoare Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului nr. 313 din 22 decembrie 2017 prin care s-a realizat un șir de modificări conceptuale asupra mecanismului de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (în continuare – taxa pentru poluarea mediului).

În ianuarie – mai curent, veniturile bugetului de stat al Moldovei a însumat 12, 697 mld. lei sau cu 20,9% (2,2 mld. lei) mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, în același timp, cheltuielile bugetului de stat au constituit 13,72 mld. lei, în creștere de 11,3% (1,39 mld. lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016. Ca urmare, în ianuarie-mai 2017, deficitul bugetului Moldovei a totalizat 1,02 mld. lei, fiind acoperit din surse interne și exter-ne. În februarie curent, Moldova va primi de la România cea de-a doua tranșă a creditului în sumă de 50 mil. euro (1, 06 mld.lei) pentru acoperirea deficitului bugetar.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Începând cu data de 3 ianuarie 2019, impozitul pe venitul obținut din transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a imobilului poate fi achitat prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice – Mpay. Pentru a achita acest tip de impozit în regim on-line, contribuabilul urmează: 1. să acceseze serviciul 2. să introducă identificatorul cererii și datele solicitate în formular 3. să aleagă metoda de plată 4. să achite impozitul.

Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către nerezident către un rezident al Republicii Moldova: trebuie rezidentul să achite TVA la import de servicii, dacă el nu este înregistrat ca contribuabil al TVA, și poate el să se înregistreze ca contribuabil al TVA în baza serviciilor importate?

Potrivit prevederilor art.123 alin.(8) din Codul fiscal, în cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază (se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor, impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată.

1. (28.5.16) Arhivă: Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul serviciilor prestate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova? 2. (28.5.15) Care regim fiscal se aplică la importul pe teritoriul Republicii Moldova a biomasei lemnoase, erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi apei calde?

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor

Persoana fizica Z desfășoară activitate profesională în sectorul justiției prin intermediul cabinetului avocatului. Totodată, pe parcursul anului acesta obține venit din darea în arendă sau locațiune a proprietății imobiliare unui agent economic. Apare obligația de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoana fizică? Dacă da, prin care declarație privind impozitul pe venit își va declara obligațiile fiscale?

Agenţilor economici, indiferent de faptul dacă sunt sau nu înregistraţi ca subiecţi ai impunerii cu accize, li se va efectua restituirea sumelor accizelor achitate la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în regim vamal de perfecţionare activă în cazul scoaterii produselor rezultate din prelucrare de pe teritoriul vamal.

Poate suma TVA, rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr în conformitate cu art. 1012 din Codul fiscal, să fie considerată ca facilitatea fiscală? Care este modul reflectării a sumei respective în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2013?

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

Entitatea C SRL, potrivit prevederilor art. 541 alin. (3) din CF, poate alege regimul fiscal privind impozitul pe venit. Ce regim fiscal este obligată să aplice entitatea C SRL în cazul în care regimul nu este specificat în politica de contabilitate? În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) și (3) din CF, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărănești (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum și agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri și management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vânzări.

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

În cadrul şedinţei de ieri, Cabinetul de miniştri a aprobat o hotărâre care va elimina impedimentele la plasarea în regim vamal de import a mijloacelor de transport cu plăci auto din regiunea transnistreană.

Banca Națională, săptămâna trecută, a difuzat un comunicat în care vine cu mai mute precizări privindevoluția leului față de valutele de referință. Economistul Iurie Gotișan a explicat și el, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” că „tendința de apreciere a leului faţă de dolar și euro este un factor care poate reduce din creşterea preţurilor, care şi aşa sunt ridicate. Întărirea leului este convenabilă și pentru cei care au de rambursat credite în euro sau dolari”.

Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil. Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.