Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

În Monitorul Oficial din 1 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 53 din 29 aprilie 2021 cu privire la aprobarea Raportului privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2020.   Astfel, cele 10 autorități abilitate cu funcții de control (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; Agenția pentru Protecție Consumatorilor și Supravegherea Pieței; Agenția Națională pentru Sănătate Publică; Inspectoratul pentru Protecția Mediului; Serviciul Vamal; Agenția Națională Transport Auto; Autoritatea Aeronautică Civilă; Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice și Serviciul Fiscal de Stat) din numărul total de controale planificate au realizat 57,42%, fiind resimțit impactul moratoriului impus asupra controlului de stat, în contextul pandemiei.

Administratorul Parcului IT a efectuat recalculul obligațiilor rezidentului la suma cotizațiilor de membru, prezentând actul de micșorare a sumei respective față de Parcul IT în anul curent. În ce mod va fi reflectată în evidența contabilă această sumă?    În conformitate cu art. 6 alin. (2)-(3) din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei 77/2016, administraţia parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcţie de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pe un termen de 5 ani.

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).

Cum se determină atribuţiile de muncă ale salariatului la încheierea contractului individual de muncă? Deseori în contract sunt prevăzute unele condiţii, dar angajatorul cere îndeplinirea altor lucrări. Atribuţiile de muncă ale salariatului sunt determinate în cea mai mare măsură de specialitatea, calificarea, funcţia care au fost sau au constituit obiectul negocierii contractului individual de muncă. Acestea, ca şi locul de muncă, rămân, de regulă, neschimbate pe toată perioada acţiunii contractului de muncă.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Serviciul Fiscal de Stat informează despre inițierea procedurii de anulare a sumelor plătite în plus, a căror termen de prescripție a expirat. Potrivit Codului fiscal, contribuabilii sunt în drept să solicite compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, prin depunerea cererii respective în termen de 6 ani din data efectuării și/sau apariției lor. Sumele plătite în plus şi sumele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul nominalizat, urmează a fi anulate.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Persoana fizică în anul 2020 a obținut venit din salariu din care a fost reținut la sursa de plată impozit pe venit în mărime de 35 720 lei și venit din darea în chirie a unui imobil altei persoane fizice din care a achitat impozit pe venit pe parcursul anului în sumă de 2700 lei conform art. 901 alin. (31) din CF. Această persoană, deși nu are obligațiunea de prezentare a Declarației privind impozitul pe venit pentru anul 2020, dorește să se folosească de dreptul stabilit la art. 152 din CF să desemneze 2% din impozitul pe venit unei asociații de veterani, stabilită la art. 52 din CF. În asemenea caz, la determinarea sumei de la care pot fi desemnate 2% din impozit se utilizează întreaga sumă achitată de persoana fizică pe parcursul anului 2020 sau doar impozitul reținut din salariu?

Comisia pentru Situații Excepționale s-a întrunit astăzi într-o ședință, aprobând, potrivit prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi,  o listă de decizii de ordin social care vizează cetățenii, dar și de mediul de afaceri.   Printre acestea se regăsesc deciziile ce vizează activitatea mediului de business, ce țin de extinderea perioadei de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor și a Programului de rambursare a TVA până la 31 mai 2021 inclusiv.   Până la 31 mai curent, va fi permisă deducerea în scopuri fiscale și scutirea de impozitul pe venit, precum și de contribuții și prime obligatorii,  pentru plățile efectuate de angajatori la procurarea vaccinelor contra COVID-19. Aureliu Ciocoi a menționat aprobarea altor măsuri de simplificare a administrării fiscale, care vor fi prezentate ulterior ( cu detalii suplimentare vom reveni).

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la data de 05.08.2019 erau înregistrate 13323 locuri de muncă vacante, numărul fiind în scădere ușoară comparativ cu cel înregistrat la sfârșitul lunii iulie, când erau 13361 oferte. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2133 locuri de muncă vacante, ceea ce constituie circa 16% din numărul total de locuri vacante. Astfel, 220 locuri vacante sunt pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială, dintre care 98 sunt destinate contabililor, 30 – agenților de vânzări, 20 – pentru contabilii-șef etc.

La începutul activității sale, agentul economic a încheiat contract de locațiune a mijloacelor fixe. Printre aceste mijloace fixe se enumeră și clădiri, terenuri care sunt proprietatea persoanei fizice – unic fondator al agentului economic. Conform contractului de locațiune, încheiat între agentul economic și persoana fizică – fondator al acestuia, impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare urmează a fi calculate și achitate de către agentul economic.

Funcțiile de control din domeniul securității și sănătății în muncă și în domeniul raporturilor de muncă vor fi asigurate exclusiv de către Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM). Controlul planificat se va desfășura în conformitate cu Planul anual al controalelor.   Guvernul a aprobat, în ședința din 23 august curent, proiectul  de lege pentru modificarea unor acte normative: Codul Muncii, Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, Legea securității și sănătății în muncă, Codul contravențional, Legea privind Inspectoratul de Stat al Muncii etc.

Inspectoratul Energetic de Stat va fi absorbit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Autoritățile susțin că prin implementarea acestei hotărâri va fi atins obiectivul de reducere a numărului organelor de control a activității de întreprinzător în domeniul energetic.

În vederea excluderii incertitudinii și clarificării multiplelor întrebări referitor la obligativitatea efectuării auditului obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2020, în continuare vom oferi explicațiile bazate pe prevederile legislației în vigoare.   Amintim, prin Dispoziția nr.3/2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a stabilit că pentru anul 2019 nu sunt supuse auditului obligatoriu:

Produsele alcoolice și cele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale RM, începând cu 1 mai 2021, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de consum.   Modul de procurare, utilizare și aplicare a timbrelor de consum este similar timbrelor de acciz. În acest sens, legislația în vigoare stabilește obligația marcării în timpul fabricării a producției alcoolice și din tutun – până la perfectarea importului acesteia pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.